Universităţile cu cele mai slabe performanţe în cercetare competitivă la nivel internaţional

ECONOMICA.NET vă prezintă universităţile din România cu cea mai slabă performanţă în cercetare ştiinţifică relevantă la nivel internaţional, care a fost indexată între 2002 şi iunie 2011, potrivit informaţiilor publicate de Asociaţia Ad Astra.

Printre indicatorii măsuraţi de autorii studiului Ad Astra se numără scorul relativ de influenţă (SRI), scorul relativ de influenţă individual (SRII) şi numărul articolelor ştiinţifice ale universităţilor, indexate în perioada 2002-2011.
Ad Astra a comparat publicaţiile ştiinţifice cu autori din România, indexate de Thomson ISI în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index, în perioada 2002-2011. Au fost eliminate câteva articole clasificate greşit de ISI ca având autori din România (aproximativ 0,05% din articole). Dintre aceste publicaţii, doar cele de tip articol, review şi proceedings paper (nu şi rezumate de prezentări la conferinţe, recenzii de carte, editoriale, biografii, corecţii, reprinturi) au fost luate în calcul, potrivit metodologiei folosite de Ad Astra. Toate precizările tehnice referitoare la metodologia conform căreia Ad Astra a stabilit performanţa internaţională în cercetare a universităţilor (şi organizaţiilor) din România, aici.

Pe primul loc în clasament, cu o singură cercetare relevantă la nivel internaţional, în perioada 2002-2011, se află Universitatea Media din Bucureşti. Universitatea ocupă poziţia 756 din 789, în clasamentul organizaţiile din ţară care fac cercetare (nu doar a universităţilor). Dintre universităţi însă, Universitatea Media se află pe ultima poziţie la capitolul cercetare ştiinţifică relevantă la nivel internaţional.

Următorul loc este ocupat de Universitatea Gheorghe Zane din Iaşi, care are două cercetări conforme cu standardele internaţionale, indexate în intervalul 2002-2011. Universitatea Gheorghe Zane ocupă poziţia 746 în lista organizaţiilor din România care fac cercetare relevantă la nivel internaţional.

Universitatea Tibiscus urmează în top, cu trei cercetări conforme standardelor internaţionale, care au fost indexate între 2002 şi 2011. Cu acest rezultat, universitatea ocupă poziţia 742 în topul celor 789 de organizaţii din ţară care fac cercetare care contează la nivel internaţional.

Universitatea Artifex ocupă poziţia a patra în clasamentul celor mai slabe universităţi din România după cercetarea ştiinţifică relevantă la nivel internaţional, indexată în perioada 2002-2011. Universitatea are patru cercetări care răspund exigenţelor internaţionale, indexate în perioada antemenţionată. Această performanţă îi aduce poziţia 739 în lista celor 789 de organizaţii din România care fac cercetare după standarde internaţionale.

Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti are 11 cercetări relevante la nivel internaţional, indexate în intervalul 2002-2011. Cu această performanţă, Universitatea ocupă poziţia 736 în lista celor 789 de organizaţii din România care au cercetări ştiinţifice conforme cu exigenţele internaţionale.

Universitatea Agora din Oradea are 12 cercetări relevante la nivel internaţional, indexate în perioada 2002-2011. Universitatea Agora ocupă poziţia 735 în clasamentul Ad Astra, care analizează 789 de organizaţii din ţară cu activitate de cercetare ştiinţifică după norme internaţionale.

Fiecare dintre cele şase universităţi antemenţionate are scor relativ de influenţă (SRI) şi scor relativ de influenţă individual (SRII) 0.

Următoarele trei poziţii din top 10 au valori timide ale SRI şi SRII

Universitatea Ioan Slavici din Timişoara ocupă poziţia a şaptea în clasament, cu doar două cercetări relevante internaţional, dar compensează cu valori pozitive ale scorului relativ de influenţă (SRI) şi ale scorului relativ de influenţă individual (SRII). În lista organizaţiilor din România care fac cercetare după exigenţe internaţionale, universitatea ocupă poziţia 721 (din 789).

Universitatea Creştină Partium din Oradea urmează în lista celor mai slabe universităţi din România, după cercetarea ştiinţifică relevantă la nivel internaţional. Universitatea are doar două cercetări indexate în perioada 2002-2011, dar a câştigat puncte la scorul relativ de influenţă (SRI) şi la scorul relativ de influenţă individual (SRII). Universitatea Partium se află pe poziţia 715 din 789, în topul organizaţiilor din România care fac cercetare ştiinţifică relevantă la nivel internaţional.

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti are 7 cercetări relevante la nivel internaţional şi valori mai ridicate ale scorului relativ de influenţă (SRI) şi ale scorului relativ de influenţă individual (SRII). În clasamentul organizaţiilor din România care fac cercetare relevantă la nivel internaţional, Universitatea de Arhitectură ocupă poziţia 714 din 789.

Universitatea Româno-Americană ocupă poziţia a zecea în topul celor mai slabe universităţi după activitatea de cercetare relevantă la nivel internaţional, indexată între 2002-2011. Are 78 de cercetări indexate în perioada antemenţionată şi valori mai ridicate ale scorului relativ de influenţă (SRI) şi ale scorului relativ de influenţă individual (SRII). Ocupă poziţia 690 (din 789) în clasamentul organizaţiilor din România care au cercetări relevante la nivel internaţional.

Puteţi consulta aici clasamentul organizaţiilor din România (nu doar al universităţilor) care au cercetări relevante la nivel internaţional, realizat de Ad Astra.