Italia şi Franţa neagă existenţa unui comunicat comun cu Spania privind deciziile summitului UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Executivul italian şi-a exprimat într-un comunicat „stupoarea” legată de iniţiativa anunţată de Ministerul spaniol al Afacerilor Externe, referitoare la o pretinsă declaraţie comună a Spaniei, Italiei şi Franţei, despre care „guvernul de la Roma nu a fost informat”.

Ministrul francez al Afacerilor Europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că nu a cerut, alături de colegii spaniol şi italian, „o aplicare imediată” a acordurilor summitului UE din iunie, aşa cum s-a afirmat marţi într-un comunicat spaniol.

„Nu a avut loc un demers comun cu Italia şi Spania, Nu am cerut aplicarea imediată a acordurilor. Vom urma deciziile luate la summitul european”, a arătat Cazeneuve.

Un comunicat publicat pe site-ul Ministerului spaniol de Externe a indicat că Ministerele Afacerilor Europene din Spania, Italia şi Franţa au cerut marţi Bruxelles-ului „aplicarea imediată a acordurilor” ultimului summit UE.

„Rapiditatea este o condiţie esenţială a succesului tuturor iniţiativelor europene, dar există un decalaj îngrijorător între deciziile luate de Consiliul European şi aplicarea acordurilor”, a afirmat în comunicat secretarul de stat spaniol pentru UE, Estado Mendez de Vigo.

Italia şi Spania au obţinut la summitul din 28-29 iunie ca Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) şi succesorul acestuia, Mecanismul European de Stabilitate (MES) să poată recapitaliza direct băncile cu probleme financiare, fără să îndatoreze mai mult guvernele.

Se menţin însă elemente necunoscute, în special cele privind momentul intrării în vigoare a MES şi foncţionarea acestuia, în timp ce Germania refuză crearea obligaţiunilor comune.

MES este în întârziere şi nu va fi lansat înainte de cel sfârşitul lunii septembrie, întrucât Curtea Constituţională germană trebuie să se pronunţe asupra acestui instrument, dotat cu o capacitate de 500 de miliarde de euro.

Până atunci, zona euro trebuie să se descurce cu FESF, care dispune de circa 200 de miliarde de euro, sumă considerată insuficientă pentru salvarea unor ţări precum Italia şi Spania.