CSM a respins detaşarea Monei Pivniceru

Pentru a accede în funcţia de ministru, Pivniceru ar trebui să-şi dea demisia din funcţia de membru al CSM, apoi să revină la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după care să ceară detaşarea la Ministerul Justiţiei, spun surse din magistratură.

Pe cererea de demisie se pronunţă plenul CSM.

Luni seara, Secţia pentru judecători a CSM a luat în discuţie situaţia judecătorului Mona Pivniceru, membru ales de magistraţii instanţei supreme în Consiliu şi propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei, caz fără precedent pentru Consiliu.

„Din cauza incompatibilităţilor legale, magistratul poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică doar consecutiv unei detaşări în structura respectivă. Nu există însă precedentul numirii unui judecător/procuror activ în funcţia de minstru, cea mai înaltă funcţie ocupată până acum fiind cea de secretar de stat”, susţin surse din magistratură.

Mona Pivniceru, reprezentanta judecătorilor instanţei supreme în CSM, a fost nominalizată, luni, pentru funcţia de ministru al Justiţiei, anunţul fiind făcut de către premierul Victor Ponta.

Potrivit articolului 2, din Legea 303/2004 privind statul magistraţilor, „judecătorii numiţi de preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi; judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 57 din legea 303 stipulează că delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, articolul 58 prevede: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale. (2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1)”.