300 de foşti militari au dat statul în judecată. Vezi ce a decis Curtea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată

307 de resortisanţi români, militari ieşiţi la pensie s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului nemulţumiţi de reducerea pensiilor, în urma modificărilor legislative din 2010 prin care s-au abrogat mai multe sisteme speciale de  pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare. Cererea a fost introdusă ăn iunie 2011, după ce foştii militari s-au adresat şi instanţelor din România, fără a avea însă câştig de cauză.

Istoria unei pensii mari

Reclamanţii beneficiau de o pensie calculată potrivit legislaţiei din 2001 (164/2001) privind pensiile militare de stat, iar pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia astfel de o pensie suplimentară. Pensia lunară, aşa cum a reieşit din calculul stabilit potrivit legislaţiei din 2001, reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat, se aratăn în decizia Curţii.

Cum s-a schimbat legea

Numai că, în 2010, ca urmare a necesităţii asigurării unui echilibru bugetar şi pentru corectarea inegalităţilor dintre diferite sisteme de pensii, Guvernul Român a modificata legislaţia cu privire la pensiile militarilor, stabilind un alt mod de calcul. Mai precis, legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem aplicabil şi militarilor, astfel că pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. De asemenea, durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii. Totodată, o ordonanţă de urgenţă din 2011 (1/2011) a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii. 

Efectele asupra foştilor militari

Cei 307 foşti militari susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor lor şi au cerut Curii Europene soluţionarea acestei probleme. „Reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi magistraţii, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

Decizia Curţii

Curtea a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă, motivând, printre altele prin faptul că „pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate”. „În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţii existente între diferitele sisteme de pensii”, se mai arată în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Mai mult, motivând prin faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, iar perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie, Curtea a apreciat că reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte dion pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită faptului că activaseră în cadrul armatei.