Juncker: Ieşirea Greciei din zona euro intră în discuţie numai dacă Atena refuză categoric reformele

Juncker este premierul Luxemburgului şi preşedintele Eurogroup, grupul de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro.

„Nu, nu cred că se va întâmpla. Nu se va întâmpla (…) Dacă Grecia refuză categoric consolidarea bugetului şi reformele structurale, atunci această chestiune va trebui luată în calcul”, a afirmat oficialul pentru ziarul austriac Tiroler Tageszeitung, întrebat dacă Grecia ar putea părăsi uniunea monetară.

El a adăugat că nu există motive ca acest scenariu să fie considerat posibil, deoarece Grecia va încerca să-şi intensifice eforturile de a respecta obiectivele asumate faţă de partenerii externi.

Juncker se va întâlni miercuri la Atena cu premierul elen Antonis Samaras, guvernul elen încercând să obţină de la UE, FMI şi BCE prelungirea cu doi ani a termenelor privind consolidarea fiscală cuprinse în acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro.

Samaras se va întâlni săptămâna viitoare la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel, apoi la Paris cu preşedintele Francois Hollande. Merkel şi Hollande se vor întâlni joi la Berlin.

Grecia a implementat în ultimii trei ani măsuri dure de austeritate şi trebuie să propună creditorilor externi „tăieri” suplimentare de 11,5 miliarde euro în bugetele din 2013 şi 2014, ca precondiţie pentru încasarea următoarei tranşe din finanţarea externă, necesară pentru a evita falimentul şi o eventuală ieşire din zona euro.

„Ieşirea Greciei din zona euro nu face parte din ipotezele mele de lucru. Am spus anterior că ieşirea ar putea fi gestionată – am vrut să spun că ar fi tehnic posibilă, însă impracticabilă politic. Riscurile sunt incalculabile. Nu are sens să vorbim public despre astfel de scenarii”, a afirmat Juncker, precizând că orice plan de urgenţă pentru eventuala ieşire a statului elen din euro nu ar fi necesar.

Un motiv mult mai important de îngrijorare pentru zona euro ar trebui să fie costurile ridicate de finanţare suportate de Italia şi Spania, care ar putea forţa cele două economii uriaşe să ceară ajutor extern.

„Nu există niciun motiv să ne îndoim de voinţa Italiei şi Spaniei de a face economii. Ambele ţări au început să introducă tăieri majore, însă sunt tratate de către pieţele financiare ca şi cum nu ar face nimic. Randamentele de peste 7% ale obligaţiunilor sunt total incorecte. Nu sunt justificate de situaţia actuală”, a avertizat Juncker.