Câte locuri de muncă și companii au dispărut în România din cauza crizei economice

Adaugă-ne ca sursă preferată

România a pierdut, în perioada de criză, peste 400.000 de salariaţi şi 100.000 de companii şi a înregistrat maximul ultimilor opt ani în ceea ce priveste rata şomajului, cu un maxim istoric in rândul tinerilor (23,7 la sută), rezultă dintr-un studiu prezentat, joi, de Blocul Naţional Sindical (BNS).

Tot în ultimii trei ani, arată aceeaşi cercetare, aproximativ 914.000 de persoane au participat la programe de formare profesională, 46,3 la sută urmând cursuri de calificare/recalificare, iar şi 53,7 la sută, pe cele de perfecţionare/specializare.

Cursurile de calificare şi recalificare sunt accesate în special de persoane care sunt deja ocupate (74 la sută) şi care au declarat că sunt angajate cu contract de muncă permanent (95 la sută).

„Şomerii şi persoanele care nu sunt active în câmpul muncii accesează doar într-o foarte mică măsură acest tip de cursuri (11 la sută şi respectiv 16 la sută), ceea ce înseamnă că programele sunt slab calibrate în raport cu nevoile acestora. Portretul robot al persoanei care participă la programele de calificare/recalificare este: bărbat sau femeie (pondere egală), care trăieşte la oraş, are vârsta cuprinsă între 34-44 de ani, nivel scăzut sau mediu de educaţie şi este persoană deja ocupată”, se arată în studiu.

Cea mai mare frecvenţă a cursurilor a fost pentru meserii dintre cele mai instabile din punct de vedere al vechimii în muncă, respectiv cele de ospătar/bucătar (16,6 la sută), operator şi procesare date (11,7 la sută) şi agent pază şi ordine publică (9,1 la sută).

Referitor la cursurile de perfecţionare/specializare, datele arată că instituţiile de stat reprezintă cel mai mare furnizor de participanţi, peste jumătate din totalul acestora.

De asemenea, cei mai mulţi participanţi la aceste tipuri de cursuri sunt persoane ocupate (95 la sută), doar unu la sută fiind şomeri, iar patru la sută, persoane inactive.

De obicei, urmează cursuri de perfecţionare/specializare orăşenii, cu vârsta între 35-44 de ani, cu educaţie superioară, loc de muncă asigurat (pe perioadă nedeterminată) şi care s-au specializat în medie 2,21 luni în cel puţin un program în ultimii trei ani.

„Cele mai multe cursuri de acest tip au fost urmate în domeniul IT (12,2 la sută din total), în programe de îmbunătăţire a mangamentului (11,1 la sută) şi în domeniul sănătăţii (10,8 la sută). Cele mai întâlnite ocupaţii printre cei 6,15 milioane de salariaţi: contabil (2,21 la sută din total), confecţioneri (2,2 la sută) şi personal de pază şi ordine publică (2,04 la sută)”, se mai precizează în studiu.

Cele mai stabile ocupaţii, conform cercetării BNS, sunt cele de electricieni, montatori şi reparatori de linii electrice aeriene şi subterane, cu o vechime în 2011 de 151,8 luni (peste 12,5 ani), electromecanici şi reparatori de aparate şi echipamente electrice, cu 136 de luni, respectiv 11 ani, şi infirmiere şi îngrijitoare în instituţii de ocrotire socială şi sanitarş, cu o vechime de 131,7 luni (aproape 11 ani).

Cele mai instabile ocupatii sunt: ospătari şi barmani, vechime de 53 de luni (mai puţin de cinci ani), agenţi în activitatea financiară (53,6 luni), agenţi comerciali (62,5 luni) şi personal de pază şi ordine publică (65,6 lunii), aproape cinci ani şi jumătate, potrivit studiului.