Comănescu: Mediul de afaceri ar trebui sprijinit la nivel înalt, aşa cum face Merkel

Merkel a condus săptămâna trecută o delegaţie germană în China care a inclus şapte miniştri şi 20 de directori de la marile companii germane, precum EADS, Siemens si Volkswagen.

Cu ocazia vizitei, Airbus (parte a EADS) a semnat un contract pentru vânzarea a 50 de avioane, în valoare de 3,5 miliarde de dolari, cu o companie din China.

De asemenea, cele doua ţări au încheiat peste 10 acorduri de cooperare, printre care unul pentru asamblarea de avioane Airbus în China. Documentele vizează sectoare precum aviaţie, auto, comunicaţii, energie, mediu, sănătate şi maritim.

Comănescu a adăugat că datele economice, cum sunt cele privind emisiunea de euroobligaţiuni a României, ar trebui să parvină ambasadelor în timp real. Ministerul Finanţelor a atras marţi 750 milioane de euro printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe.

Potrivit ambasadorului, camerele de comerţ din România nu sunt implicate „precum colegele lor din alte ţări” în sprijinirea oamenilor de afaceri, Comănescu cerând să existe un răspuns la sugestiile şi doleanţele companiilor.

Ambasadorul în Senegal, Cirpian Mihali, a spus că România are doar opt ambasade pe continentul african şi nu există o politică coerentă de sprijinire a oamenilor de afaceri români, fiind un singur consilier economic pe întreg continentul.

„Ceea ce facem noi este cu adevărat un act de eroism tăcut”, a adăugat el.

Comănescu şi Mihali au fost prezenţi marţi la o sesiune organizată cu ocazia reuniunii naţionale a diplomaţiei române, unde au participat oameni de afaceri, ministrul de Externe Titus Corlăţean şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu.

Ministrul Finanţelor le-a prezentat ambasadorilor situaţia economică, arătând că România are avantajul macrostabilităţii, acordului cu FMI, BM şi CE, al unei economii dinamice şi al unei pieţe generoase.

Potrivit lui Georgescu, continuarea acordurilor cu instituţiile internaţionale este fundamentală pentru atragerea potenţialului economic de creştere a PIB de 3%.

Creşterea economică va fi de 1,2%, cu 0,3% mai puţin faţă de estimarea iniţială, a mai spus ministrul, mai redusă din cauza crizei economice, a efectului secetei şi a „tensiunilor politice din această vară care recent s-au soluţionat”.