Cum îi răspunde ICR lui Ponta cu privire la locuinţele directorilor din străinătate

„Ca urmare a declaraţiei făcute de domnul prim-ministru Victor Ponta la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, potrivit căreia personalul institutelor culturale ale României din străinătate ar fi favorizat, din punct de vedere locativ, faţă de conducătorii misiunilor diplomatice («Am fost anul acesta, nu doar ca prim-ministru, în vizite în care am constatat că, dacă eşti ambasador, trebuie să stai într-o suburbie a capitalei. Dacă lucrezi la un institut, de exemplu, cultural, poţi să stai în centrul capitalei şi să ai condiţii foarte bune»)”, ICR face o serie de precizări.

În conformitate cu legea de funcţionare a Institutului Cultural Român (ICR), directorii şi personalul institutelor culturale româneşti din străinătate sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care acoperă salarizarea personalului şi cheltuielile administrative ale institutelor, iar ICR asigură finanţarea programelor derulate.

Directorii şi directorii adjuncţi a patru dintre cele 17 institute culturale româneşti din străinătate locuiesc în sediile institutelor (Accademia di Romania, ICR Budapesta, ICR Londra, IRCCU Veneţia), directorii ICR Lisabona şi ICR Praga, precum şi directorii adjuncţi ai ICR Paris şi ICR Varşovia locuiesc în sediile Ambasadei României, directorul şi directorul adjunct ICR New York locuiesc în blocul Misiunii României la ONU, în timp ce directorii celorlalte institute culturale româneşti din străinătate, aflate în oraşe în care Ambasada României şi sediile ICR nu dispun de spaţii de cazare, locuiesc în apartamente situate, în majoritatea cazurilor, în zone din afara centrului, se arată în comunicat.

În privinţa marcării Zilei Naţionale a României în străinătate, pentru care şefii misiunilor diplomatice ar fi fost nevoiţi „să caute sponsori” (Victor Ponta a mai declarat, luni, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române că va da anul acesta un prim semnal că respectă rolul reprezentanţilor diplomatici ai ţării prin asigurarea finanţării pentru sărbătorirea zilei naţionale de 1 decembrie în străinătate, astfel încât ambasadorii să nu mai caute sponsori pentru a marca evenimentul, ca în alţi ani, n.r.), ICR menţionează că a organizat în fiecare an, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, evenimente de anvergură, destinate atât comunităţilor de români din diaspora, cât şi publicului străin.

„Menţionăm, dintr-o serie lungă, concertele susţinute de grupul psaltic al Mănăstirii Stavropoleos la Basilica San Marco din Veneţia în 2008 şi la Stockholm în 2010, programul organizat odată cu lansarea ICR Chişinău, în 2010, care a inclus recitaluri susţinute de Leontina Văduva împreună cu Orchestra Simfonică Europeană, Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir, Ducu Bertzi, concertul susţinut de pianista Mihaela Ursuleasa la Stockholm, în 2011 precum şi manifestările organizate anual pentru comunităţile româneşti din Germania, Italia, Serbia, Spania şi Ungaria”, se mai spune în comunicat.

Bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe 2012 a fost redus cu o treime la rectificarea bugetară, la 28,5 milioane de lei, în condiţiile în care institutul a angajat deja suma de 29 de milioane de lei, având în prezent un deficit şi neputându-şi desfăşura în continuare proiectele. Printre acestea, se numără organizarea participării României în calitate de ţară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013, pusă sub semnul întrebării în presa franceză, în urma tăierii bugetului ICR.

„Situaţia e dezastruoasă”, a declarat la momentul respectiv secretarul general al ICR, Dan Croitoru, precizând că vor fi anulate foarte multe proiecte, având în vedere faptul că cele 18 filiale ICR din străinătate organizau fiecare 1 – 2 evenimente pe săptămână.