Verde pentru laserul de la Măgurele. Începe construcţia

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sperăm că undeva la începutul anului viitor să poată începe lucrările. Rămâne de văzut cum se vor derula procedurile de achiziţii publice care sunt obligatorii”, a declarat Orban, pentru MEDIAFAX.

El a precizat că dezvoltarea proiectului va fi finanţată de către UE în două etape, în prima etapă 2013-2015, pentru care a fost aprobată marţi finanţarea, urmând să fie construite clădirile complexului ştiinţific, iar după 2015 este programată achiziţia de echipamente, inclusiv a celor necesare pentru asamblarea laserului.

„Aprobarea de către Comisie a finanţării proiectului transmite un semnal important de încredere în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor române de a duce până la capăt, de a realiza acest proiect de mare importanţă”, a apreciat Orban, adăugând că nu a fost deloc simplu procesul de pregătire tehnică a dosarului de finanţare, precum şi negocierea acestuia cu Comisia Europeană.

Orban a arătat că proiectul, având în vedere valoarea sa financiară, va „îmbunătăţi categoric rata de absorbţie în ceea ce fondurile destinate politicii de coeziune”, însă va avea şi o influenţă benefică pentru dezvoltarea economic a regiunii Măgurele, precum şi un „impact formidabil” pentru comunitatea ştiinţifică din România.

„Avem toate garanţiile că putem să realizăm la orizontul anului 2017 acest proiect de o importanţă formidabilă atât pentru comunitatea ştiinţifică, dar şi pentru întreaga ţară. Acest proiect va reprezenta cel mai mare laser construit vreodată la nivel global. Iar în măsura în care acest proiect va fi dus până la capăt, Măgurele va deveni în mod categoric un punct de atracţie pentru comunitatea ştiinţifică nu numai din Europa, ci din întreaga lume”, a mai spus Orban.

Comisia Europeană a aprobat, marţi, finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP”.

Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă, informează un comunicat al Comisiei Europene.

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE.