Guvernul propune FMI sporuri mai multe pentru bugetari şi contracte colective de muncă mai lungi

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acelaşi timp, conform propunerilor Guvernului către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială obţinute de MEDIAFAX, prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile, respectiv societatea şi sindicatele, convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului.

Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale.

În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru Codul de Dialog Social, anunţând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naţionali pierzând astfel „obiectul muncii” legat de semnarea contractului colectiv la nivel naţional.

Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a dialogului social „de dreapta”, după modificarea Codului Muncii.

Noul Executiv USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de muncă.

Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.

Legislaţia actuală stabileşte că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.

Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, a declarat că intenţia legată de termenele privind încheiarea contractelor colective de muncă este ca negocierile pentru acest tip de contract să înceapă din luna noiembrie, cu circa trei luni înainte de expirare, iar documentul să fie parafat în ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an calendaristic. Practica de până acum arată că de cele mai multe ori contractele colective de muncă se aprobă în perioada verii.

El a arătat de asemenea că aceste contracte ar urma să fie prelungite ori de câte ori este necesar, nu o singură dată ca în prezent, decizia fiind la aprecierea celor două părţi, respectiv societate-sindicate, şi în funcţie de situaţia economico-financiară a unităţii, cu impact direct inclusiv asupra nivelului de salarizare al angajaţilor.

În documentul aflat în posesia MEDIAFAX se propune şi abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiţii, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale.

Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăşi 30 la sută din salariul de bază.

În scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”.

„Prezentul act normativ, în speţă Legea 62/2011 privind dialogul social, a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali, dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi, însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor. Amintim cazul sectorului educaţie, unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă, şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective; evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale – de la apariţia Legii 62/2011, 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o; scăderea drastică a numărului de contracte colective de munca încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură, blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social, refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social”, se arată în scrisoare.

Guvernul aşteaptă avizul instituţiilor financiare internaţionale înainte de a aproba aceste modificări.