Volksbank: Luăm bani puţini de la UE pentru că alocările către IMM sunt prea mici

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Există decalaje foarte mari între obiectivele iniţiale şi rezultatele actuale. Este nevoie de o analiză serioasă în acest domeniu, pe care să se bazeze negocierile pentru bugetul până în 2020”, a declarat Anca Bălaşu, şef dezvoltare produse Persoane Juridice la Volksbank România.

Un exemplu îl reprezintă fondurile din Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), unde autorităţile estimau în 2007 că absorbţia va determina o creştere suplimentară a industrieri prelucrătoare cu 38%. De asemenea, autorităţile estimau în 2007 că sumele atrase din fonduri UE nerambursabile în exerciţiulfinanciar 2007 – 2013 vor determina o creştere economică de 25% până în 2020, din care mare parte se va concretiza în primii ani.
„Nu doar că n-avem această creştere, dar, în ansamblul ei, economia a scăzut cu aproape 12% faţă de 2007. Iar gradul de absorbţie sub 10% este de-a dreptul îngrijorător”, afirmă reprezentantul Volksbank.

Bălaşu consideră că ponderea mica alocată beneficiarilor din sectorul privat este unul dintre factorii care explică performanţele slabe.Din alocările nerambursabile de 3 miliarde euro pentru POS CCE, sumele care revin IMM se ridică la 856 milioane euro (28%), iar la POS Dezvoltarea Resurselor Umane s-au alocat pentru firmele mici şi mijlocii 989 milioane euro, dintr-un total de 4,08 miliarde euro (24%). Cea mai mare sumă a fost pusă la dispoziţia IMM prin programul Regio, cu 1,22 de miliarde euro, dintr-o alocare de 4,38 miliarde euro, în timp ce la POS Transport şi POS Mediu nu există fonduri pentru IMM.

Per total, IMM-urile pot accesa fonduri europene şi de coeziune (exceptând Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) de 3 miliarde euro aferente unor alocări în sumă de 20,56 miliarde euro.
În cazul PNDR, alocarea către IMM se ridică la 5,7 miliarde euro, adică 65% din totalul de 8,7 miliarde euro, iar rata de absorbţie este semnificativ mai înaltă decât în cazul altor programe.
„Cei cinci ani de experienţă cu fonduri europene demonstrează şi alte probleme în gestionarea banilor europeni. Mie, ca bancher, mi-ar fi foarte greu să finanţez un profesor de liceu care vrea să-şi facă ferma de prepeliţe, însă, în cazul fondurilor, sunt multe astfel de exemple. Experţii din mediul privat şi mai ales din cel bancar ar trebui implicaţi mai mult şi din timp în procesul de evaluare şi selecţie, şi chiar în elaborarea ghidurilor”, a mai spus Bălaşu.
Cel mai important program destinat investiţiilor în creşterea productivităţii IMM-urilor este programul creşterea competitivităţii economice, dar şi în acest caz gradul de absorbţie este foarte redus, de 6,77%, sub media la nivel naţional.
Bălaşu crede că s-a ajuns în această situaţie din cauza timpilor foarte mari de răspuns la cererile de proiecte – peste un an de zile şi din cauză că apelurile pe unele proiecte n-au fost lansate nici până în prezent.