FMI vrea ca Ungaria să se concentreze pe creştere, nu pe austeritate

„Nu avem în vedere ajustări fiscale în plus faţă de cele pe care guvernul le pregăteşte deja. Nu există austeritate în plus în propunerile noastre. Considerăm că ajustarea poate fi realizată cu măsuri mai echilibrate şi în general căutăm politici care să susţină creşterea”, a declarat reprezentantul Fondului la Budapesta, Irina Ivaşcenko, într-un email cu răspunsuri la întrebări transmise de agenţia Bloomberg.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a exclus un acord de finanţare cu FMI care să includă reduceri de pensii, desfiinţarea de locuri de muncă sau tăieri ale salarilor. Aceste condiţii au fost cerute de creditorii internaţionali, a spus Orban în septembrie.

Statul se poate finanţa singură până la mijlocul anului următor sau, cu ceva noroc, chiar şi mai mult, a declarat Mihaly Varga, negociatorul şef al guvernului cu Fondul.

Ungaria, cea mai îndatorată ţară UE din estul Europei, afectată de a doua recesiune în patru ani, a cerut în noiembrie anul trecut ajutor de la FMI, în condiţiile retrogradării ratingului suveran în categoria junk. Discuţiile pentru un acord de circa 15 miliarde de euro au fost amânate de mai multe ori, din cauza opoziţiei lui Orban faţă de condiţiile FMI şi UE.

Cabinetul ungar a trimis FMI în septembrie mai multe propuneri, între care schimbări la perceperea TVA, reducerea birocraţiei şi combaterea economiei subterane, plafonarea alocaţiilor pentru familii şi a contribuţiilor pentru angajaţi la sistemul de asigurări sociale. În plus, Ungaria este gata să reanalizeze regulile pentru plăţile din fonduri UE de coeziune.

Orban a folosit taxe speciale asupra sectoarelor bancar, energetic, retail şi telecomunicaţii pentru a acoperi găuri din buget. Aceste taxe, împreună cu naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii, au afectat încrederea investitorilor şi au împins economia din nou în recesiune, potrivit Bloomberg.