Deficitul bugetar al Spaniei creşte mai rapid decât scad cheltuielile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Programul de austeritate aplicat de guvernul de la Madrid, condus de premierul Mariano Rajoy, este cel mai dur de la revenirea Spaniei la democraţie, în 1978, dar nu a reuşit să ţină sub control deficitul, din cauza adâncirii recesiunii.

Deficitul bugetar a crescut în primul semestru, aşa cum s-a întâmplat şi în cele 12 luni precedente.

Guvernul a majorat o taxă pe vânzări şi a redus cheltuielile pentru asistenţa medicală, dar chiar şi aşa deficitul bugetar din acest an ar putea să se apropie de nivelul de 9,4% din PIB atins în 2011, a declarat Ignacio Conde-Ruiz, analist la Fundaţia pentru cercetări aplicate în economie din Madrid.

Consecinţele bugetare şi politice ale măsurilor de austeritate adoptate pe fondul contracţiei economice scot în evidenţă dilema cu care se confruntă Rajoy. Pentru a obţine sprijin financiar european, Rajoy ar putea fi nevoit să ia noi măsuri de austeritate, repetând tiparul din Grecia, Portugalia şi Irlanda.

„Nu există nicio şansă ca Spania să respecte obiectivele. Ţinta deficicitului este sinucidere economică”, a afirmat Megan Greene, director pentru economie europeană la Roubini Global Economics.

Rajoy aplică un program de majorări de taxe şi reduceri ale cheltuieilor în valoare de peste 100 de miliarde de euro, în timp ce declinul economic reduce veniturile şi împinge şomajul spre 25%.

Premierul se confruntă totodată cu riscul secesiunii Cataloniei şi creşterea tulburărilor sociale în regiunile autonome nevoite la rândul lor să taie din cheltuieli din cauza datoriilor.

Rajoy a declarat însă săptămâna trecută că nu este iminentă o cerere de ajutor financiar european.

Spania a obţinut în iunie o linie de credit de până la 100 de miliarde de euro din partea zonei euro pentru susţinerea băncilor.

FMI anticipează că Spania va înregistra în acest an un deficit bugetar de 7% din PIB, excluzând costul susţinerii băncilor. Pentru anul viitor, Fondul anticipează un deficit de 5,7%, peste ţinta de 4,7%.

Datoria guvernamentală va urca în acest an cu 17 puncte procentuale, la 85% din PIB, statul absorbind costul susţinerii băncilor, a sistemului energetic şi a contractorilor publici.