România cere ca eficientizarea cheltuielilor UE să nu afecteze fondurile de coeziune

Adaugă-ne ca sursă preferată

La reuniunea de la Luxemburg, la care România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Luminiţa Odobescu, s-a discutat despre pregătirea reuniunii Consiliului European din 18 – 19 octombrie, pachetul legislativ privind reforma Politicii de Coeziune, precum şi despre cadrul financiar multianual al UE 2014-2020.

Oficialul român „a sprijinit îmbunătăţirea calităţii cheltuielilor fondurilor europene („better spending”), concept care se bucură de o largă susţinere în rândul statelor membre, cu menţiunea că eficientizarea cheltuielilor nu ar trebui să servească drept justificare pentru reduceri suplimentare ale fondurilor dedicate coeziunii, cu atât mai mult cu cât UE se confruntă în prezent cu provocări economice şi sociale semnificative”, se arată într-un comunicat MAE, transmis MEDIAFAX.

Odobescu a susţinut necesitatea unor alocări adecvate pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020, făcând referire şi la Declaraţia de la Bratislava a Prietenilor Coeziunii de la 5 octombrie.

Potrivit comunicatului MAE, miniştrii UE prezenţi la reuniunea CAG au exprimat acordul de principiu asupra a şapte blocuri de negociere din cadrul pachetului legislativ vizând politica de coeziune, propus de Comisia Europeană în octombrie 2011 şi anume: Recomandările Specifice de Ţară, Indicatorii, Sistemul de Management şi control, Informare, comunicare şi asistenţa tehnică, Dezvoltarea Teritorială, Cooperarea teritorială europeană, respectiv Aspecte financiare neincluse în cadrul financiar multianual.

„Acordul miniştrilor trebuie evaluat în contextul general al negocierilor privind pachetul pe coeziune şi înţeles pe baza principiului «nimic nu e agreat până când nu e totul agreat»”, precizează comunicatul.

Referitor la pregătirea Consiliului European de joi şi vineri, secretarul de stat Luminiţa Odobescu a subliniat necesitatea evitării fragmentarii Uniunii şi asigurării coerenţei între statele membre ale zonei Euro şi cele non-Euro.

În ceea ce priveşte propunerea legată de crearea primului pilon al Uniunii Bancare (mecanismul unic de supraveghere), România a arătat că este necesară clarificarea modalităţilor şi criteriilor de aderare a statelor non-euro la acest mecanism.

În context, oficialul român „a subliniat importanţa implementării instrumentelor deja agreate la nivel UE”. Viitoarele măsuri adiţionale pentru consolidarea zonei Euro trebuie să fie strâns corelate cu angajamentele deja asumate de toate statele membre în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere şi Strategiei Europa 2020, precum şi de unele state membre în cadrul Pactului Euro Plus, a mai evidenţiat reprezentantul României.