Ce înseamnă să fii sărac în Germania

Procentul celor afectaţi de sărăcie a crescut de la 19,7 în 2010, la 19,9 la sută, anul trecut. Cifre alarmante şi foarte îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de una dintre cele mai bogate state din Europa.

Unii specialişti susţin în schimb că cifrele sunt atât de mari şi din cauza formulei speciale pe baza căreia este calculat procentul sărăciei în Germania. „În mare parte, statistica despre care vorbim este artificială”, a declarat Ulrich Schneider, directorul Asociaţiei Bunăstarea Comună din Germania. „Nu trebuie să uităm că cifrele pe care noi le calculăm pot influenţa modul oamenilor de a percepe realitatea. Când transmiţi lumii întregi că 20 la sută din populaţia Germaniei este marginalizată social, mulţi vor simţi că această concluzie nu reflectă deloc viaţa lor cotidiană”, consideră Ulrich.

Procentul celor care trăiesc în sărăcie şi al celor care sunt ameninţaţi de flagel conţine şi elemente care, de fapt, nu ar trebui introduse în calcul. Astfel, sunt luaţi în calcul nu doar cei cu câştiguri modeste, ci şi cei care au venituri suficiente, însă au lucrat mai puţin, cum este de pildă cazul studenţilor. Prin introducerea în statistică a studenţilor, a căror remuneraţie se situează deseori sub 60 la sută din venitul mediu, creşte cu precădere procentul sărăciei în rândurile tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.

Excluziune socială

Indiferent de metodologia folosită la întocmirea statisticii, situaţia este una critică, mai ales în rândurile celor care trăiesc din ajutorul de şomaj plătit de stat în baza aşa-numitei legi „Hartz IV”, care a înlocuit ajutorul social de odinioară.

După părerea lui Ulrich Schneider, beneficiarilor de ajutor social le este imposibil să trăiască decent. Cei singuri primesc actualmente 374 de euro din partea statului, sumă la care se adaugă diverse alte subvenţii pentru întreţinere şi încălzire. O familie formată din patru persoane este ajutată cu aproximativ 1100-1200 de euro.

„Când vedem aceste sume ne este clar că mai ales familiilor din marile oraşe le este imposibil să îşi integreze copiii în societate”.

În plus, mai spun specialiştii, cine a fost o dată cuprins de „Hartz IV”, cu greu mai poate ieşi din această situaţie. Ulrich spune că în acest caz se poate vorbi cu adevărat de sărăcie, procentul celor care primesc acest tip de ajutor din partea statului fiind de 5 la sută din numărul locuitorilor Germaniei, scrie Deutsche Welle. 

Studenţi datornici

Politologul Cristoph Butterwegge, profesor la Universitatea din Köln evaluează în cheie pozitivă statistica prezentată de Oficiul Federal de Statistică de la Wiesbaden. „Cu ocazia aceasta, nu doar că oamenii privesc altfel situaţia proprie, însă au în faţa ochilor o imagine cu ceea ce se poate întâmpla când veniturile nu mai sunt suficiente”.

Existenţa acestor statistici dramatice indică faptul că problema sărăciei nu mai este doar una marginală, ci şi că ea afectează chiar şi oameni bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Butterwegge crede de asemenea că includerea studenţilor în statisticî este un lucru relevant, „de vreme ce din ce în ce mai mulţi oameni îşi plătesc studiile făcând împrumuturi la bănci, iar după terminarea facultăţii sunt plini de datorii”.

Cu toate că în alte ţări europene situaţia economică este mult mai precară decât în Germania, numărul săracilor în Republica Federală este foarte ridicat. „Procentual, există mai mulţi săraci în Germania decât în Cehia”, spune Ulrich Schneider.

România, şi mai rău. Cel mai rău

Conform informaţiilor publicate de EUROSTAT, Romania se află în capul listei în Uniunea Europeana în ceea ce priveşte săracia şi excluziunea socială în rândul copiilor, dar şi al angajaţiilor. Astfel, 48,7% dintre copii României riscă să fie cuprrinşi de sărăcie sau să sufere de excluziune. De asemenea, aproape 40% dintre cei care muncesc ca salariaţi sunt afectaţi de sărăcie. Astfel, 33% dintre copii şi 17% dintre salariaţi erau afectaţi de sărăcie şi excluziune, la data întocmirii statisticii EUROSTAT privind evoluţia sărăciei în perioada 2009-2010.