Premierul israelian a ordonat armatei, în 2010, să pregătească un atac împotriva Iranului – presă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit postului privat de televiziune „2”, acest ordin nu a fost pus în aplicare din cauza opoziţiei şefului de la acea dată al Statului Major, generalul Gaby Ashkenazi, şi şefului Mossadului, Meir Dagan.

La finalul unui „Forum al celor şapte”, care reunea cei mai importanţi şapte miniştri şi la care erau prezenţi generalul Ashkenazi şi Meir Dagan, Netanyahu a ordonat să se mărească nivelul de pregătire a armatei la „P plus”‘, cod ce arată că militarii trebuie să fie pregătiţi să treacă la acţiune.

Dar Meir Dagan s-a opus acestei iniţiative, potrivit televiziunii citate, subliniind că o decizie de declanşare a unui război împotriva Iranului nu poate fi luată decât de cabinetul de securitate, care reuneşte 15 miniştri, în timp ce şeful Statului Major şi-a exprimat temerea că ridicarea nivelului alertei ar putea „duce la noi evoluţii pe teren”, a adăugat postul de televiziune „2”.

Ehud Barak, care a fost intervievat de postul de televiziune, a afirmat că şeful Statului Major i-a răspuns lui Netanyahu că armata nu era pregătită, întrucât nu dispunea de mijloacele operaţionale pentru a desfăşura un atac împotriva Iranului. Potrivit ministrului Apărării, decizia de a mări nivelul alertei „nu înseamnă neapărat război”. În cele din urmă, proiectul atacului a fost abandonat.

Site-ul de Internet al cotidianului Haaretz a relatat, la rândul său, că, după ce şi-a părăsit funcţia, generalul Ashkenazi le-a spus unor apropiaţi că armata era pregătită pentru un atac, dar că a fost convins că o astfel de opţiune ar fi fost o „eroare strategică”. După ce a părăsit Mossadul, Meir Dagan a catalogat public drept „stupidă” ideea unui atac împotriva Iranului.

Programul nuclear iranian îngrijorează Israelul şi ţările occidentale, care se tem, în ciuda dezminţirilor Teheranului, că ascunde o componentă militară, fapt considerat de Israel o ameninţare pentru propria sa existenţă.

Israelul nu a recunoscut niciodată că deţine arme atomice, dar experţii estimează că statul evreu deţine cel puţin 200 de ogive nucleare.