BERD: Creşterea economică a României ar pierde 2% din PIB, la 1 an după o scădere de 1% în zona euro

Dintre statele din regiune, Ucraina ar înregistra o pierdere de 3,7% din producţie, iar Polonia ar fi mai puţin afectată (0%), potrivit Raportului de Tranziţie 2012 prezentat miercuri de BERD, o analiză economică privind evoluţia din ultimul an a statelor unde instituţia este prezentă.

„România continuă să fie expusă seminificativ la evoluţiile negative din zona euro, iar criza politică din vara anului 2012 a avut de asemenea un impact negativ asupra economiei (…) Creşterea economică a încetinit semnificativ spre finalul anului 2011, cu o contracţie trimestrială în termeni reali în trimestrul al patrulea, şi a fost minimală în prima jumătate a anului 2012”, se spune în raport.

Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au arătat, într-un raport publicat în luna octombrie, că o intensificare puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%.

BERD anticipează încetinirea creşterii economice la sub 1% din PIB în acest an, urmată de o creştere modestă în 2013, reflectând atât efectele de bază – agricultura nu va repeta în acest an performanţele record din 2011 – cât şi înrăutăţirea perspectivelor economice pe principalele pieţe de export şi posibile turbulenţe pe pieţele de credit.

România se numără printre ţările cu cele mai mari expuneri economice şi financiare la criza din zona euro, prin exporturi, investiţii străine directe venite din statele euro şi finanţarea datoriei pe termen scurt din surse euro, reiese din raport.

Astfel, indicele expunerii României astfel calculat (exporturi plus investiţii plus finanţarea datoriei) se ridică la aproape 60% din PIB, uşor peste gradul de expunere a Poloniei, dar cu mult mai scăzut decât în cazul Ungariei (aproape 120% din PIB) sau Bulgariei (peste 110%).

În acelaşi timp, economiile din Europa de Sud-Est care înregistrează intrări importante de remiteri din statele de la „periferia” zonei euro pot bifa un risc suplimentar la criză. În cazul României, remiterile de la periferia zonei euro au totalizat la nivelul anului 2010 2% din PIB-ul din acel an, reprezentând însă cea mai mare parte din totalul banilor trimişi în ţară. Procentajul este cel mai ridicat în rândul statelor membre UE din Europa Centrală şi de Est plus Croaţia, fiind depăşit numai de nivelurile din Maroc (aproape 3% din PIB) şi Albania (aproximativ 9% din PIB).

Totodată, în economiile mai mari din Europa de Sud-Est, precum România, Bulgaria şi Serbia, creşterea creditului nu şi-a revenit în totalitate după criza financiară din 2008-2009 şi s-a menţinut de atunci la niveluri apropiate de zero. Pentru România şi Serbia, cifrele negative privind evoluţia creditului în luna august după câteva luni de creştere modestă sugerează că turbulenţele din zona euro au blocat orice revenire a pieţelor de credit, fie ea şi modestă, notează BERD.

Cu toate acestea, perspectivele României pe termen mediu rămân favorabile, datorită economiei diversificate şi potenţialului ridicat de convergenţă, din moment ce PIB-ul per capita ajustat la standardele puterii de cumpărare este potrivit datelor Eurostat mai puţin de jumătate din media UE, se spune în raportul BERD.

BERD a înrăutăţit în luna octombrie prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 0,8%, cât estima în iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evoluţia agriculturii şi incertitudinea politică. Banca a îmbunătăţit uşor estimarea privind economia anul următor şi se aşteptă acum la o creştere de 1,9%, după ce în precedentul raport anticipa un avans de 1,8%.

FMI are proiecţii mai optimiste pentru România, atât referitor la acest an, de 0,9%, cât şi pentru anul următor, de 2,5%.