BNR a împrumutat 17 bănci cu 6 miliarde lei. Cererea a ajuns la un nou record

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dealerii spun că cererea ridicată a fost generată de deficitul de lei din piaţă, în urma vânzărilor indirecte realizate de banca centrală, dar şi de faptul că BNR a eliminat restricţia privind numărul de emisiuni de titluri acceptat în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. Anterior, o bancă putea aduce în garanţie la o licitaţie repo titluri de stat cel mult cinci emisiuni diferite.

Când suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.

Banca centrală a plafonat luni, pentru a şaptea săptămână consecutiv, suma cu care împrumută băncile prin operaţiunea repo, la 6 miliarde lei. Săptămâna trecută, un număr de 14 bănci au împrumuta cele 6 miliarde lei puse la dispoziţie de BNR, iar cererea băncilor a fost de 24,3 miliarde lei.

Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Sumele sunt împrumutate pe o perioadă de o săptămână.

BNR a reluat pe 8 octombrie limitarea sumelor împrumutate prin licitaţiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie şi până pe 8 octombrie BNR a împrumutat băncile cu toate sumele solicitate.

Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo săptămânale au coborât de la 6 miliarde lei la 5 miliarde lei şi, ulterior, la 4 miliarde lei, de la reluarea plafonării. Banca centrală a readus săptămâna trecută plafonul la 6 miliarde lei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în luna octombrie că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb.

Un efect negativ al acestor plafonări este, însă, creşterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finanţe.