Cea mai gravă criză de până acum pentru transporturile aeriene din Europa de Est

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din Balcani până în ţările baltice, măsurile de austeritate au venit în paralel cu o creştere puternică a preţurilor carburanţilor, în timp ce Comisia Europeană nu mai tolerează subvenţii şi ajutoare de stat în domeniul transporturilor aeriene.

În acelaşi timp, grupuri precum Air France-KLM, Deutsche Lufthansa sau IAG (British Airways, Iberia), cele mai mari companii de transporturi aeriene din Europa, evită investiţiile pentru moment, concentrându-se pe reducerea pierderilor „acasă” şi pe plata datoriilor acumulate în urma unei perioade de consolidare, marcată de mai multe fuziuni la nivel înalt, potrivit unei analize Bloomberg.

Astfel, pentru Joe Cook, consultant de relaţii cu publicul la Praga, cea mai dificilă provocare ridicată de o călătorie de business în Bulgaria este găsirea unei rute aeriene către Sofia. Czech Airlines a renunţat la zborurile directe către Sofia, astfel că pasagerul trebuie să călătorească via Viena sau Munchen, de două ori mai scump şi de două ori mai îndelungat.

Numeroase state est-europene se confruntă cu situaţii asemănătoare, reducerea cheltuielilor publice în paralel cu absenţa investiţiilor private forţând companiile aeriene de stat să-şi reducă activitatea, notează Bloomberg.

„Costurile de zbor au crescut, iar variantele aflate la dispoziţia călătorului său redus. Începi să te gândeşti: «Am într-adevăr nevoie să merg acolo?»”, comentează Cook, a cărui companie, Cook Communications, reprezintă printre altele grupul suedez Saab şi producătorul de cărbune New World Resources.

Criza din industria est-europeană a transporturilor a devenit evidentă la începutul acestui an, când operatorul ungar de transporturi aeriene Malev, controlat de stat, şi-a încetat operaţiunile după 66 de ani de activitate, după ce Uniunea Europeană a impus recuperarea unui ajutor de stat de la companie, împiedicând guvernul să acorde noi subvenţii.

Dispariţia Malev a redus traficul de pasageri la Budapesta cu 36% şi a provocat 200 de disponibilizări.

Din moment ce numeroase rute, precum Belgrad sau Damasc, nu sunt deservite, „este greu să se vorbească despre un rol de hub în acest moment”, spune Mihaly Hardy, purtător de cuvânt al aeroportului de la Budapesta.

Grupul irlandez Ryanair Holdings, cel mai mare operator low-cost din Europa, a deschis o bază de operaţiuni la Budapesta pentru a acoperi golurile, însă a anunţat în noiembrie că va reduce cu 40% numărul de zboruri din cauza costurilor prea ridicate.

Czech Airlines a suspendat zborurile din Praga către Belgrad, Zagreb şi Ljubljana, în timp ce operatorul leton AirBaltic a renunţat la rutele Belgrad şi Dubai.

„Operatorii plătesc preţul greşelilor de management financiar. Guvernele care în trecut pompau bani în aceste companii din raţiuni politice şi de prestigiu au acum probleme cu banii, şi niciun operator comercial nu va interveni fără ca investiţia să fie viabilă”, remarcă un analist financiar ceh.

Jozsef Varadi, directorul general al Wizz Air (Ungaria), cea mai mare companie aeriană de tip discount din Europa de Est, a afirmat că operatorii de stat sunt „foarte vulnerabili” din cauza prezenţei relativ restrânse pe piaţă, ca operaţiuni şi influenţă, dar şi managementului slab şi ineficienţei.

„Dacă ar fi fost vorba strict de condiţiile din piaţă, niciuna dintre aceste companii nu ar zbura astăzi. Au fost salvate de guverne. Întrebarea este cât timp vor mai putea zbura”, comentează Varadi pentru Bloomberg.

Guvernele din regiune caută investitori pentru a privatiza operatorii aerieni neprofitabili, în timp ce pasagerii încep să se reorienteze către alte variante de călătorie, mai ieftine sau mai de încredere.

Eforturile de a vinde Czech Airlines au eşuat în 2009. De atunci, guvernul de la Praga a adaptat compania la noile condiţii de piaţă. Flota şi personalul au fost reduse, iar activităţile au fost concentrate pe rute eficiente, în principal destinaţii din Rusia.

În prezent, grupul sud-coreean Korean Air Lines Co. ia în calcul o ofertă pentru Czech Airlines.

În Polonia, PolskieLinie Lotnicze Lot SA (LOT), cel mai mare operator de stat din regiune, în pierdere din 2007, a pierdut în luna iunie un potenţial investitor după ce grupul Turkish Airlines s-a retras din negocieri din cauza legislaţiei UE care reglementează investiţiile străine la compaini strategice.

În pragul primei recesiuni din Polonia din ultimele două decenii, LOT încearcă să vândă participaţii la diverse companii din grup şi să găsească cumpărători pentru operaţiunile de catering, casino şi carburanţi.

În România, Guvernul s-a angajat faţă de FMI, în cadrul acordului de precauţie aflat în derulare, să vândă participaţii deţinute de stat la companii strategice, inclusiv la Tarom (20%), şi să introducă management privat la unele societăţi de stat. Prima companie unde a fost instalat management privat este Tarom.