Bucureştiul rămâne pe locul 107 în topul oraşelor privind calitatea vieţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oraşele europene continuă să domine topul, Viena păstrându-şi primul loc, iar Bagdad este în continuare pe ultima poziţie.

La capitolul infrastructură, Bucureştiul ocupă poziţia 112. Cea mai bună infrastructură se găseşte în Singapore, iar cea mai prost dezvoltată în Port-au-Prince.

În clasamentul oraşelor cu cea mai bună calitate de vieţii din lume, conform sondajului privind calitatea vieţii efectuat de Mercer în 2012, în regiunea Europei centrale şi de est Praga, (locul 69) este oraşul est european cel mai bine clasat, fiind urmată de Budapesta, Ungaria (74), Ljubljana, Slovenia (75), Vilnius, Lituania (79) şi Varşovia, Polonia (84). Oraşul european cel mai slab clasat este Tbilisi, Georgia (213). Bucureştiul îşi menţine poziţia 107 şi devansează Sofia care pierde 3 poziţii şi ajunge pe 113.

În Statele Unite, Honolulu (28) şi San Francisco (29) sunt oraşele cel mai bine cotate, urmate de Boston (35). Chicago se află pe locul 42, în timp ce Washington DC ocupă locul 43. Detroit (71) este cel mai slab cotat dintre oraşele americane acoperite de studiul Mercer.

La nivel global, oraşele cu cea mai proastă calitate a vieţii sunt Khartoum, Sudan (217), N’Djamena, Ciad (218), Port-au-Prince, Haiti (219) şi Bangui, Republica Centrafricană (220). Bagdad, Irak (221) ocupă ultima poziţie.

Rapoartele Mercer privind Calitatea vieţii furnizează informaţii valoroase şi recomandări privind sporurile pentru condiţii grele pentru multe oraşe din întreaga lume. Lista indicilor de Calitate a vieţii întocmită de Mercer acoperă 221 de oraşe, având oraşul New York ca oraş de referinţă.

Clasamentul din 2012 identifică separat oraşele cu cea mai bună infrastructură în funcţie de alimentarea cu energie electrică, disponibilitatea apei, serviciile de telefonie şi poştă, transportul public, congestionarea traficului şi varietatea zborurilor internaţionale din aeroporturile locale.

‘Infrastructura are un efect semnificativ asupra calităţii vieţii pe care o vor avea expatriaţii. Deşi adesea este de la sine înţeleasă atunci când există standarde înalte de funcţionare, infrastructura unui oraş poate genera dificultăţi dacă este defectuoasă. Companiile trebuie să furnizeze sporuri adecvate pentru a-i compensa pe lucrătorii internaţionali pentru astfel de condiţii grele şi pentru altele similare. Per total, oraşele europene continuă să aibă o calitate ridicată a vieţii ca urmare a combinaţiei dintre o stabilitate crescută, standarde de viaţă în creştere şi infrastructuri orăşeneşti avansate’, a declarat Slagin Parakatil, Cercetător Senior în cadrul Mercer.

Cu şase oraşe în top 10, oraşele europene stau bine şi în clasamentul infrastructurilor orăşeneşti. Frankfurt şi München sunt primele, pe poziţia a doua, urmate de Copenhaga (4) şi Düsseldorf (5). Londra (5) şi Hamburg (9) sunt urmate de Paris care este clasat pe 12. Dintre oraşele est-europene, Budapesta (67) este cel mai bine clasată din punctul de vedere al infrastructurii, fiind urmată de Vilnius (74) şi Praga (75), în timp ce Yerevan (189) şi Tbilisi (201) ocupă ultimele poziţii. Bucureştiul reuşeşte să depăşească doar Sofia la capitolul infrastructură, dintre capitalele Uniunii Europene.