Problema deficitului de cont curent s-ar putea intensifica în anii următori

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Reducerea PIB potenţial de la aproximativ 5% înainte de anul 2008 la circa 2% în prezent face aproape imposibilă convergenţa României la standardele zonei euro şi deschide discuţia despre găsirea rapidă a unor noi motoare de creştere’, se arată în studiu.

Potrivit acestuia, sporul natural negativ al populaţiei, manifestat constant din anul 1992 până în prezent şi care va continua, capacitatea relativ redusă a sectorului bancar de a finanţa economia reală în contextul noilor cerinţe de capital Basel III şi procesul de consolidare fiscală din sectorul public limitează contribuţia forţei de muncă şi respectiv a capitalului pentru susţinerea PIB potenţial în viitor.

‘Astfel, stimularea productivităţii totale a factorilor poate deveni un element determinant în creşterea nivelului PIB potenţial şi îmbunătăţirea calitativă a creşterii economice. Politicile publice în domeniu trebuie orientate în direcţia obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind o creştere economică inteligentă, sustenabilă şi cu efecte benefice asupra unor categorii cât mai largi ale populaţiei. Diverse estimări arată că fondurile europene structurale au o capacitate mai bună de stimulare a productivităţii totale a factorilor decât investiţiile publice din resurse naţionale sau investiţiile străine directe în sectoare non-tradable (comerţ retail, construcţii). Orientarea excesivă a investiţiilor străine directe în sectorul rezidenţial, în comerţul retail sau în sectorul financiar înainte de anul 2008 a limitat dezvoltarea capacităţilor de producţie în sectoare orientate spre export (industria prelucrătoare, agricultură). Aceasta, la rândul său, a imprimat o anumită vulnerabilitate a României pe pieţele financiare internaţionale printr-o capacitate redusă de a contrabalansa ieşirile de capital speculativ (deleveraging-ul pe obligaţiunile de stat în lei, de exemplu) prin intrări de valută mai mari din exporturi (fluxuri comerciale)’, mai spune studiul CNP.

Potrivit acestuia, procesul laborios de selecţie a proiectelor eligibile pentru a primi finanţare europeană poate orienta investiţiile în domenii cu valoare adăugată mare, fondurile europene fiind astfel superioare din punct de vedere calitativ investiţiilor străine directe în non-tradable.

‘În acelaşi timp, fondurile europene pot fi superioare şi din punct de vedere cantitativ investiţiilor străine directe şi pot acţiona anticiclic într-o perioadă în care investitorii privaţi se repoziţionează şi îşi regândesc strategiile de risc la nivel global’, mai informează documentul CNP.