Finanţele au împrumutat 1,08 miliarde lei prin certificate la un an, la costuri în scădere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Valoarea indicativă a emisiunii de luni a fost de 700 milioane lei, iar cererea totală s-a ridicat la 1,75 miliarde lei.

La precedenta licitaţie pentru certificate de trezorerie pe un an, derulată lunea trecută, Finanţele au acceptat să plătească un randament mediu de 6,33% pe an. Atunci, ministerul a atras întreaga sumă vizată, iar randamentul mediu a avansat uşor, de la 6,29% pe an în licitaţia anterioară.

Randamentele acceptate de Ministerul Finanţelor au scăzut joi pentru prima oară din luna mai, întrerupând trendul ascendent început în luna mai, când BNR a decis să nu mai reducă rata dobânzii de politică monetară. Totodată, cererea pentru obligaţiunile vândute de Finanţe a urcat semnificativ.

Ministerul Finanţelor Publice a redeschis joi două emisiuni cu scadenţe pe doi ani şi, respectiv, cinci ani, prin care a atras în total 2,07 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât a anunţat iniţial.

Trezoreria intenţiona să atragă în luna decembrie 3,1 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, uşor sub suma împrumutată în luna noiembrie, de 3,5 miliarde lei. De la începutul acestei luni, MFP a atras deja împrumuturi de 4,65 miliarde lei.

Ultima operaţiune din acest an este programată pentru joi, când administratorii datoriei publice vor vinde obligaţiuni pe 3 ani, prin care urmăresc să atragă 300 milioane lei.

Ministerul Finanţelor a împrumutat în total în acest an 54,76 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă emisiuni în valută de 3 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.