Euro pare salvat, dar 2013 va rămâne un an de criză

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urmă cu un an, analiştii se întreceau în previziuni privind data unui „Grexit”, ieşirea Greciei din zona euro care era considerată o certitudine, nu o ipoteză, iar acest risc a existat o mare parte din 2012.

În prezent, perspectiva plecării unui membru al zonei euro a dispărut, consideră Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Centre (EPCI).

„Mulţi observatori au anticipat că Grecia a pierdut partida. Ştim acum că aceştia s-au înşelat”, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice, Olli Rehn.

Pentru aceasta a fost însă nevoie de numeroase reuniuni, deseori tensionate, ale miniştrilor de Finanţe din zona euro, iar pe 13 decembrie Grecia a primit în sfârşit tranşa de ajutor de 34,3 miliarde de euro fără de care ar fi intrat în faliment.

O consecinţă spectaculoasă şi emblematică a acestui acord a fost că Standard&Poor’s a îmbunătăţit cu şase trepte ratingul Greciei, la nivel B- cu perspectivă stabilă, iar euro s-a apreciat faţă de dolar.

O altă veste bună la sfârşit de an a fost compromisul miniştrilor de Finanţe europeni pentru supravegherea comună a băncilor din zona euro, după mai multe săptămâni de blocaj. Decizia este considerată un prim pas către uniunea bancară, care ar urma să prevină ca crizele apărute la nivelul instituţiilor financiare să se propage în restul economiei.

Adevăratul punct de cotitură al anului 2012 a avut loc însă în vară, când preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a promis să ia toate măsurile necesare pentru salvarea euro.

La începutul lunii septembrie, Draghi a prezentat planul său de acţiune, sub forma unui program de achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale statelor aflate în dificultate financiară, anunţ care a dus la scăderea imediată a randamentelor obligaţiunilor spaniole şi italiene.

Incertitudinile pentru 2013 sunt în primul rând politice, cu alegeri generale mai întâi în Italia şi apoi în Germania, în timp ce puterea politică din Grecia este pe muchie de cuţit, a arătat Emmanouilidis.

Există totodată şi riscuri economice şi sociale, existând opinii, inclusiv ale FMI, că tăierile drastice ale cheltuielilor publice, cu consecinţe dramatice asupra pieţei muncii, salariilor şi pensiilor, au agravat criza.

Zona euro a reintrat în recesiune în trimestrul al treilea, iar reculul PIB s-a accentuat în ultimele trei luni. Redresarea este aşteptată abia pe parcursul anului viitor.

Şomajul din zona euro a atins în octombrie nivelul record de 11,7% din populaţia activă, cu maxime de 25% în Grecia şi Spania.