Ce vor face băncile româneşti în 2013

Imaginea sumbră a sectorului bancar intern la final de 2012 „exprimă premise preodominant nefavorabile, cel puţin pentru primele luni din 2013“, spune o analiză a SSIF Broker Cluj Napoca, singura firmă de brokeraj listată la Bursa de Valori Bucureşti. Restanţele la credite vor creşte, iar reducerea dobânzilor nu va stimula cererea. Ar putea avea loc fuziuni între bănci.
Adrian N. Ionescu - S, 29 dec. 2012, 12:55
Ce vor face băncile româneşti în 2013

„Este puţin probabil să asistăm la o accelerare a creditului neguvernamental (în termeni an/an) în debutul lui 2013, dat fiind climatul dificil din economia reală la cumpăna dintre ani, Cel mai probabil vom asista la un ritm mediu anual sub 5% cel puţin în Trimestrul I“, estimează Andrei Rădulescu, analist la SSIF Cluj Napoca.

Creditul neguvernamental este volumul împrumuturilor făcute de companii şi populaţie.

Cât priveşte dobânzile practicate de către bănci, „vom asista şi în 2013 la continuarea tendinţei descendente, mai ales în contextul eforturilor europene privind Uniunea Bancară“. În plus, „nu este exclus să ajustăm în primul semestru al anului la o reluare a procesului de normalizare a dobânzii de politică monetară“, explică analistul de la Broker Cluj.

Nivelul redus al cererii de credite, ar putea determina o competiţie mai acerbă între bănci, care să preseze spre reducerea dobânzilor.

Rata restanţelor la credite va continua să crească, cel puţin în trimestrul I al anului 2013, „nefiind exclusă o stabilizare în al doilea trimestru al anului viitor. Acest scenariu principal încorporează faptul că nu vom asista la reintensificarea problemelor economico-financiare la nivelul Zonei Euro“, apreciază Andrei Rădulescu.

„Am putea asista, spre jumătatea anului viitor, la iniţierea unui proces de relansare graduală a activităţii din sectorul bancar, după părerea mea. Cu alte cuvinte, vor apărea semnale de apropiere de final a procesului de ajustare“, mai spune analistul de la SSIF Broker.

Un astfel de scenariu este dependent de evoluţiile economico-financiare din Zona Euro, dar şi de comportamentul politicilor macroeconomice pe plan intern.

„Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida un astfel de scenariu“ mai spune Andrei Rădulescu, atragând atenţia la faptul că, din 2013, se va trece la implementarea normelor Basel III.

„Acest proces ar putea determina o consolidare a activităţilor din sectorul bancar intern, care să rezulte în entităţi mai puţine, dar mai puternice.

 

Ce ne lasă 2012

Sectorul bancar intern a continuat, anul trecut, „procesul de ajustare la valurile Marii Recesiuni“, se spune în raportul SSIF Broker.

Cererea reală de credite a fost influenţată de factori precum persistenţa blocajului economico-financiar şi cvasistagnarea economiei, sau deprecierea monedei naţionale.

„Oferta de credite a resimţit atât politicile mai prudente de creditare, dar şi deteriorarea rezultatelor financiare ale băncilor“, explică Andrei Rădulescu.

Se pot identifica o serie de evoluţii divergente în sectorul bancar intern pe parcursul anului 2012.

„Pe de o parte, mă refer la dinamica divergentă a creditării neguvernamentale, dar şi a marjelor de dobândă.

Pe de altă parte, atrag atenţia asupra rezultatelor financiare divergente ale entităţilor bancare“, remarcă analistul de la SSIF Broker Cluj Napoca.

În concluzia statisticilor prezentate în raport (vezi in galerie), „2012 a fost un an dificil pentru băncile din România, acestea fiind nevoite să facă faţă atât unor provocări care nu au mai constituit o noutate, dar şi unor provocări noi.

Dintre provocările vechi, analistul remarcă deteriorarea potenţialului economic şi evoluţiile pieţei valutare (cu impact asupra cerererii reale de creditare), majorarea ratei creditelor restante şi a ratei creditelor neperformante (cu impact pentru evoluţia rezultatulelor financiare ale băncilor), implementarea unor măsuri de prudenţialitate).

Provocările noi se referă la criza politică fără precedent din vara acestui an, cu impact asupra climatului investiţional, dar şi la nivelul pieţei valutare.

 Vezi raportul ataşat pentru detalii statistice.

Te-ar mai putea interesa și
Fabrica VAT România de la Arad se extinde. Numărul angajaților a crescut cu 50%, iar recrutările continuă și în 2027
Fabrica VAT România de la Arad se extinde. Numărul angajaților a crescut cu 50%, iar recrutările continuă și în 2027
Fabrica VAT România de la Arad, subsidiară a grupului elvețian VAT Group, care produce componente și produse destinate industriei semiconductorilor, precum și industriilor ecranelor și......
Românii de la GapMinder investesc 3,4 milioane de dolari într-un startup de AI pentru jocuri video
Românii de la GapMinder investesc 3,4 milioane de dolari într-un startup de AI pentru jocuri video
GapMinder, fond de venture capital axat pe startup-uri de tehnologie din România și Europa de Est, conduce o investiție ...
Premieră la Bursa Română de Mărfuri. Primele contracte de tip spread – BRM: Suntem în şantier pentru alte produse ingenioase
Premieră la Bursa Română de Mărfuri. Primele contracte de tip spread – BRM: Suntem în şantier pentru alte produse ...
Bursa Română de Mărfuri pregăteşte contractele spread, care înseamnă să cumperi de pe o piaţă şi să vinzi pe ...
Simona Cocoş, şefa Zentiva, despre primul job la Sanofi: CV-ul nu a contat deloc. A contat atitudinea de la interviu
Simona Cocoş, şefa Zentiva, despre primul job la Sanofi: CV-ul nu a contat deloc. A contat atitudinea de la interviu
Simona Cocoș, Director General al Zentiva România și Republica Moldova, a vorbit într-un nou episod din podcastul A fost ...