Bancheri şi politicieni din Europa de Est discută la Viena modalităţi de a susţine economia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ewald Nowotny, guvernator al Băncii Austriei şi membru în consiliul de politică monetară al Băncii Centrale Europene, şeful băncii centrale a Ungariei, Andras Simor, premierul leton, Valdis Dombrovskis, precum şi şeful UniCredit pentru afacerile din Europa de Est, Gianni Papa, vor conduce pe parcursul a două zile discuţii privind dificultăţile economice din regiune, potrivit Bloomberg.

„Regiunea are nevoie să se gândească la noi motoare de creştere, întrucât precedentele, precum investiţiile străine directe, creditul bancar, sectoarele imobiliar şi construcţii, sunt moarte, iar şansele să revină curând sunt slabe. Ar fi periculos să te bazezi pe o revenire a zonei euro”, a declarat Tim Ash, analist pentru pieţe emergente la Standard Bank Londra.

Europa de Est, unde intrările de capital străin şi accesul uşor la credite a alimentat creştere economică de peste 5% anual înaintea crizei, este afectată prin intermediul comerţului şi legăturilor bancare de recesiunea din zona euro.

Eforturile guvernelor de a reduce datoriile limitează cererea de consum, iar creditarea a stagnat, întrucât băncile occidentale, cu trei sferturi din active la nivelul regiunii, se retrag şi-şi consolidează capitalul pentru a se conforma unor reglementări mai stricte.

Ca urmare a crizei, avansul economic înregistrat de Europa de Est a încetinit raportat la zona euro, iar dacă acesta s-ar menţine, regiunea ar avea nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la nivelul de venit al uniunii monetare, faţă de 37 de ani anterior crizei.

„Criza din zona euro a subminat modelul de creştere al ţărilor din Europa centrală, bazat pe exporturi şi investiţii străine directe”, a afirmat, într-un raport din ianuarie, Murat Ulgen, economistul şef al HSBC pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru a obţine o creştere economică pe termen lung, guvernele din regiune trebuie să-şi reformeze economiile, inclusiv pensiile şi piaţa muncii, pentru a fi competitive la nivel global şi nu doar în Europa, a declarat Ash.

Difersificarea destinaţiilor de export la alte ţări decât cele din zona euro ar trebui, de asemenea, să ajute, a scris Ulgen, adăugând că Polonia şi Cehia au reuşit deja să-şi sporească comerţul cu state din fostul spaţiu sovietic. Exporturile Poloniei către ţări din Comunitatea Statelor Independente au crescut cu 21% în primele nouă luni ale anului trecut, iar cele ale Cehiei cu 42%, potrivit analistului HSBC.

Chiar dacă stimularea prin intervenţie fiscală nu este o opţiune, în Polonia şi Ungaria există posibilitatea relaxării politicii monetare, în timp ce Cehia, unde rata cheie este aproape de zero, ar putea fi nevoită să recurgă la intervenţii valutare.

Cele mai recente estimări ale Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevăd un avans de 3,1% în acest an pentru cele 29 de state din Europa şi Asia Centrală unde banca este activă.

În timp ce perspectivele de creştere economică au rămas slabe, obligaţiunile şi monedele statelor din regiune au atras investitorii, în contextul dobânzilor reduse din SUA şi Europa.

Economia Europei de Est a fost afectată şi de o retragere de fonduri de către băncile din Vest, au afirmat, în noiembrie, membri ai Iniţiativei Viena, organizaţie care reuneşte autorităţi naţionale de reglementare şi creditori internaţionali.

O inversare a trendului ar putea avea loc odată cu îmbunătăţirea perspectivelor economiei globale, a declarat, într-un interviu la Viena, Wilhelm Molterer, vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii.

Băncile occidentale, în frunte cu UniCredit, Raiffeisen Bank International şi Erste Group Bank, au retras fonduri echivalente cu 4% din PIB din ţările Europei emergente, fără Turcia şi Rusia, începând cu reluarea procesului de dezintermediere financiară între mijlocul anului 2011 şi trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit unui studiu al Iniţiativei Viena.