Care sunt judeţele cu cea mai mare creştere a ratei creditelor neperformante în valută în 2012

Judeţele Sălaj şi Timiş au avut anul trecut cele mai mari creşteri ale ratei creditelor neperformante în valută, de la 11,43% la 19,72%, respectiv de la 8,47% la 15,63%, iar cel mai bine s-au situat judeţele Alba şi Argeş, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Economica.net - vin, 25 ian. 2013, 18:53
Care sunt judeţele cu cea mai mare creştere a ratei creditelor neperformante în valută în 2012

Rata creditelor neperformante în valută contractate de populaţie şi firme a înregistrat anul trecut o creştere de 8,29 puncte procentuale în judeţul Sălaj şi de 7,16 puncte procentuale în judeţul Timiş faţă de anul precendent, ceea ce înseamnă că debitorii băncilor din aceste judeţe s-au adâncit cel mai mult în restanţe.

Topul este completat de judeţele Galaţi, cu un avans de 7,04 puncte procentuale (de la 12,6% la 19,6%), Harghita – 6,7 puncte procentuale (de la 7,6% la 14,3%) şi Cluj – 5,9 puncte procentuale (de la 9,4% la 15,4%).

La polul opus se situează clienţii din judeţele Alba, Argeş, Gorj, Olt, Dâmboviţa şi Hunedoara, unde rata de neperformanţă a consemnat un avans de sub un punct procentual în fiecare caz.

La creditele în lei, cele mai mari probleme au fost înregistrate în Brăila, cu o creştere de 6,8 puncte procentuale a ratei împrumuturilor neperformante, de la 13,7% la 20,6%, judeţ urmat de Timiş – 6,4 puncte procentuale (de la 13,1% la 19,5%), Arad – 4,6 puncte (de la 13,6% la 18,2%), Giurgiu – 4,1 puncte (de la 9,4% la 13,6%) şi Mehedinţi – 3,3 puncte (de la 9,4% la 12,7%).

Cel mai bine stau judeţele Galaţi şi Bihor, unde ponderea restanţelor în totalul creditelor s-a redus anul trecut faţă de 2011 cu sub un punct procentual, iar în Suceava, Bistriţa şi Gorj s-au consemnat uşoare majorări, cuprinse între 0,07 şi 0,17 puncte procentuale.

Rata creditelor neperformante atrase de populaţia şi firmele din Capitală a înregistrat o creştere medie, de 2,18 puncte procentuale la împrumuturile în lei (de la 8,5% la 10,7%) şi de 4,22 puncte procentuale la cele în valută (de la 8,5% la 12,7%).

Ponderea restanţelor în totalul creditelor în lei la nivel naţional a avansat anul trecut cu 1,8 puncte procentuale, de la 11,3% la circa 13,2%, iar pentru sumele atrase în valută creşterea a fost de aproape 3,8 puncte procentuale, de la 8,3% la 12,2%.

Restanţele în valută ale firmelor şi populaţiei însumau 17,47 miliarde lei la finele anului trecut, mai mari cu 45% faţă de cele din 2011, de 12 miliarde lei. Pentru creditele în moneda naţională, restanţele totalizează 11,21 miliarde lei, în creştere cu 20,6%, de la circa 9,3 miliarde lei.

Te-ar mai putea interesa și
Netanyahu reafirmă că doar un guvern de uniune naţională poate „garanta securitatea Israelului”. Ce spune Eisenkot
Netanyahu reafirmă că doar un guvern de uniune naţională poate „garanta securitatea Israelului”. Ce spune ...
Premierul israelian la final de mandat Benjamin Netanyahu a cerut din nou sâmbătă un guvern de uniune naţională cu rivalul său Gadi Eisenkot, considerând că este singura modalitate de a......
Rusia: Europa ar fi mai sigură fără NATO
Rusia: Europa ar fi mai sigură fără NATO
Europa ar fi mai sigură fără NATO, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria ...
Amendă mare pentru Meta în Italia
Amendă mare pentru Meta în Italia
Compania-mamă a Facebook, Meta, a fost amendată cu 805 milioane de euro în Italia pentru accesarea de fotografii fără ...
Microsoft anunţă că a restabilit complet serviciul Outlook după întreruperea sa la nivel mondial
Microsoft anunţă că a restabilit complet serviciul Outlook după întreruperea sa la nivel mondial
Microsoft a anunţat sâmbătă că a restabilit complet serviciul, punând capăt unei întreruperi globale a programelor ...