Băncile din Grecia vor înlesnirea termenilor acordului cu UE şi FMI, pentru a evita naţionalizarea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acordul de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional prevede recapitalizarea cu 27 miliarde euro a celor mai mari patru bănci elene – National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank.

Investitorii privaţi ar trebui să participe cu alte 2,5 miliarde euro la recapitalizarea băncilor.

Atragerea de fonduri din sectorul privat se dovedeşte însă tot mai dificilă până la termenul limită din aprilie, unii analişti considerând că preţurile la care sunt evaluate acţiunile celor patru bănci ar fi nerealiste. Mai mult, băncile vizate au capital negativ de aproximativ opt miliarde euro, care descurajează de asemenea investitorii privaţi.

„Investitorii nu sunt dispuşi să plătească pentru pierderile din trecut. Dacă vrei să atragă capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiţii”, a declarat directorul general adjunct al Eurobank, Nikos Karamouzis, care se referă la condiţiile din acordul de bailout al Greciei în privinţa recapitalizării băncilor.

Potrivit bancherilor şi analiştilor, niciun fond de investiţii serios nu s-a arătat dispus să cumpere acţiuni la cele patru bănci elene, iar din zona fondurilor de hedging şi-au exprimat interesul doar câteva firme.

Băncile riscă să fie naţionalizate în totalitate dacă nu vor reuşi să atragă investitori privaţi. În această situaţie, băncile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabiltiate Financiară, instituţia elenă care administrează fondurile transferate de UE şi FMI.

Bancherii sunt nemulţumiţi că acordul defineşte valoarea capitalului băncilor drept un multiplu (de 1-2 ori) al valorii nete a activelor, în timp ce majoritatea băncilor europene sunt tranzacţionate pe burse la preţuri de câteva ori mai mici decât cele indicate de un astfel de calcul.

Termenul limită pentru atragerea capitalului privat – sfârşitul lunii aprilie – este de asemenea foarte dificil de respectat, reclamă bancherii greci, în special în contextul fuziunii dintre National Bank of Greece şi Eurobank, proces care se va prelungi probabil cel puţin până în vară.

Băncile elene califică de asemenea drept nerealist calendarul previzionat pentru ieşirea Fondului Elen de Stabilitate Financiară din acţionariatul băncilor.

Potrivit acordului, investitorii privaţi vor primi certificate care le vor conferi dreptul de a cumpăra participaţia deţinută de Fond în termen de cinci ani, la preţuri calculate utilizând aceeaşi metodologie reclamată în prezent pentru supraevaluarea acţiunilor. Bancherii consideră că valoarea de piaţă a băncilor elene nu va depăşi nivelurile rezultate din acord în următorii cinci ani.

Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente şi în România. Eurobank controlează Bancpost, iar National Bank of Greece deţine Banca Românească, celelalte două instituţii operând pe piaţa româneacă prin subsidiare omonime.