Opaschi, Ministerul Culturii: Moda emisiunilor-pubelă va trece

Victor Opaschi a participat, vineri, la dezbaterea „Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut?”, organizată de Consiliul Naţional al Audiovizualului la Palatul Parlamentului. El a precizat că nu vorbeşte în numele Ministerului Culturii şi al ministrului Culturii, Daniel Barbu, ci în nume personal.

Opaschi a spus că recentul raport MCV ridică o problemă neaşteptată, pe care mulţi nu ar fi crezut că este cazul să mai fie discutată, „aceea a limitelor libertăţii de exprimare, altele decât bunul simţ al celui care uzează de această libertate fundamentală”.

„Mă gândesc la un soi de autocenzură pe care o impune înţelegerea şi acceptarea valorilor care definesc o societate democratică. Iată că acum, în numele apărării unei instituţii a statului (…), ni se cere limitarea libertăţii de exprimare atunci când este vorba de justiţie. Şi, mai mult, se cere intervenţia reparatorie şi chiar punitivă a statului atunci când cineva din justiţie crede că este lezat de felul în care presa reflectă acţiunile sale. Mă tem că este un punct de vedere greşit, care nu duce nicăieri, dar care poate genera frustrări şi, mai mult, poate întări unora convingerea că avem nevoie de o democraţie limitată, dirijată, în care elite politice şi intelectuale luminate fixează un soi de graniţe între care se pot manifesta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Nu cred că putem accepta aşa ceva. Într-o democraţie nu trebuie să existe vaci sfinte şi subiecte tabu. Riscurile limitării exerciţiului drepturilor cetăţeneşti este mai mare decât riscurile derapajelor de presă”, a spus Victor Opaschi.

El a spus că se poate discuta de profesionalismul celor din mass-media şi trebuie găsite soluţii pentru această problemă, care să nu implice limitarea libertăţii de exprimare.

„Dar problema profesionalismului nu este una care să cadă în sarcina statului. Statul, prin organisme de reglementare, cum e CNA, poate doar facilita procesul de profesionalizare (…) Autoreglementarea este, cred, singura soluţie. Nu cred că o lege a presei ar rezolva ceva. Aşa cum moda manelelor a trecut sau trece, aşa va trece şi moda emisiunilor-pubelă. Iar atunci când justiţia va comunica deschis şi transparent cu presa, implicit cu cetăţenii, nu vom mai vorbi despre linşaje de presă la adresa unor judecători şi procurori. Cu sau fără linşaje, presiunea din partea presei a fost benefică, determinând schimbări care vin în întâmpinarea interesului public… Alternativa nu convine nimănui. Cred că CNA are o sarcină ingrată”, a mai spus acesta.

Prezent la dezbatere, academicianul Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, a declarat că, în general, audiovizualul este „cu mult prea mult fixat pe senzaţional” şi neglijează problemele de interes general, acest aspect fiind valabil şi în cazul posturilor publice. „Suntem în contact cu foarte multă superficialitate, cu foarte multă impostură şi cu interese partizane dominante, pornind de la moguli sau grupuri mici până la partide. Şi trebuie să corectăm. Cred eu că una din misiunile CNA este tocmai ca să reuşească acest lucru”, a spus Dan Berindei.

„După mine, totuşi, mass-media şi audiovizualul în special au şi un rol educativ, formativ al societăţii (…) Este un lucru firesc. Până şi un căţel îl dresezi”, a spus Berindei, precizând că media trebuie să facă educaţie naţională tineretului. „Mai trebuie şi ca oamenii să se simtă cetăţeni ai acestei ţări”, a mai spus Dan Berindei.