Nicolae Dănilă: Este necesară o analiză atentă a Basel III

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Implementarea cerinţelor sale  ar trebui să ne conducă la realizarea unui sistem financiar mai bun şi mai capitalizat. Se pare că fiecare set de reglementări Basel (I, II,III) au avut şi au menirea să corecteze erorile şi consecinţele versiunii anterioare. Realitatea arată că fiecare nou set de reglementări a fost mai complicat şi mai puţin efectiv’, se arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, niciun Basel nu a realizat o capitalizare suficientă a băncilor pentru a acoperi şi absorbi şocurile din economie.

‘Consider că este necesară o analiză atentă şi o decizie finală bine structurată înainte de a lansa Basel III obligatoriu. Pentru a nu mai avea nevoie de un Basel IV. Se pare că ne debarasăm mai greu de realităţile sintetizate astfel: ‘parcă niciodată nu avem timp să facem un lucru bun de la început, dar găsim totdeauna timp să îl facem din nou’. Reglementările să aibă întotdeauna finalizare: să protejeze băncile care au situaţie financiară bună, să protejeze banul public şi pe contribuabili, să protejeze deponenţii şi clienţii, să asigure condiţii ca economia reală să aibă acces la creditare, să nu sugrume inovaţia – sursa progresului. Experienţa arată că lucrurile şi regulile construite simplu sunt mai bune’, se notează pe site-ul BNR.

Normele Basel III au fost elaborate ca răspuns la criza financiară din 2008 şi sunt considerate vitale pentru asigurarea capitalizării instituţiilor financiare împotriva viitoarelor şocuri financiare.

Stabilite în anul 2010 de către un comitet de bănci centrale şi organisme de reglementare din întreaga lume, normele Basel III ar urma să oblige băncile să-şi constituie rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acorda, faţă de 2% în prezent.

La începutul lunii decembrie 2012, Comisia Europeană  anunţa că punerea în practică a noilor norme de capital pentru sectorul bancar, cunoscute sub denumirea Basel III, va înregistra o uşoară întârziere.

Conform calendarului iniţial, aceste norme mai stricte de capital pentru bănci trebuiau implementate progresiv începând cu data de 1 ianuarie 2013.

Printre punctele care mai rămân de rezolvat este cel al flexibilităţii acordată fiecărui stat membru al Uniunii Europene  pentru ca ţările membre să poată impune băncilor un nivel de capital mai mare. Un alt punct de dispută se referă la bonusurile acordate bancherilor.

Parlamentul European doreşte ca remuneraţia variabilă acordată bancherilor să nu o depăşească pe cea fixă, în timp ce statele membre vor să lase băncilor opţiunea de a acorda prime mai mari decât salariul fix.