Aeronava prezidenţială, de la zboruri către New York şi Beijing la curse oficiale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aeronava a fost achiziţionată împreună cu alte două avioane de acest tip, ”Transilvania” şi ”Muntenia”, în 1992. Din cele trei, doar două au rămas în uz după ce aeronava ”Muntenia” s-a prăbuşit în 31 martie 1995, la Baloteşti, la scurt timp după decolare.

Potrivit TAROM, în prezent aeronava Airbus A310 nu mai poartă denumirea ”Moldova”, fiind inscripţionată cu denumirea ţării ‘România’.

După accidentul de la Baloteşti, cele două aeronave de acest tip rămase au fost folosite de TAROM pe cursele de mediu-lung curier ale companiei. Aeronavele au fost utilizate până în 2003 pe curse spre Bangkok, Beijing, New York şi Montreal, operând şi pe destinaţii de tip mediu curier, în Europa.

Din 2003, TAROM a decis ca cele două aparate să intre în conservare din cauza pierderilor.

În 2007, cele două avioane Airbus de tipul A310 de lung-curier s-au aflat într-un proces de modernizare, procedura fiind realizată chiar la uzinele Airbus din Bordeaux specializate în activitatea de recondiţionare. După ce au fost recondiţionate, acestea au fost utilizate pe curse europene de mediu-curier, fără succes însă în pofida recondiţionării.

Atât conservarea, cât şi recondiţionarea, au provocat costuri importante pentru companie. TAROM a cheltuit din 2003 până în 2007 circa 800.000 de euro anual pentru conservare, iar pentru recondiţionare TAROM raporta un buget de 15 milioane de dolari, în iulie 2007, la prima cursa a aeronavei ”Transilvania” după modernizare.

Deşi aeronavele au fost folosite pe cursele cele mai îndepărtate ale companiei, sau chiar pentru transporturi de marfă tocmai pentru a diminua aceste pierderi, ele nu au reuşit să producă profit.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat, joi, că managementul privat de la TAROM va decide în ceea ce priveşte aeronava prezidenţială, care are costuri anuale de mentenanţă de şapte milioane de dolari.

Acesta a precizat că oficiali ai Ministerului Transporturilor şi ai Administraţiei Prezidenţiale vor începe discuţii pe această temă.

Relu Fenechiu declarase cu o zi înainte că speră să se reuşească reducerea pierderilor TAROM, una dintre măsurile în acest sens fiind vânzarea aeronavei prezidenţiale.

Autorităţile au mai încercat să vândă cele două aeronave, fără succes însă. Acestea au fost scoase de trei ori la licitaţie, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri /BRM/, în cursul anului 2003, şi apoi în 2004, nefiind găsit niciun cumpărător. Ele au fost evaluate de Institutul pentru Aviaţie – INAV SA – la circa 7,6 milioane de dolari fiecare, Institutul recomandând atunci ca preţul de vânzare să fie de circa 20 milioane de dolari, în care, alături de cele două aparate de zbor, intră şi piesele de schimb şi motorul de rezervă. Aparatele au fost cumpărate în 1992, statul plătind 219 milioane de dolari.