Alro Slatina a făcut prima pierdere din istorie. Dă vina pe morile de vânt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Compania Alro Slatina a înregistrat, în 2012 prima sa pierdere, de la înfiinţarea sa  ca societate pe acţiuni din 1997, în cuantum de 170 de milioane de lei, din cauza sumelor suplimentare plătite producătorilor de energie din surse regenerabile pe certificatele verzi dar şi din cauza condiţiilor nefavorabile de pe piaţa de aluminiu.

„De 20 de ani de când sunt directorul Alro, compania nu a făcut niciodată pierderi. Nici măcar în primii ani de după înfiinţare, când producţia s-a înjumătăţit, nu a existat pierdere. Era profit, mic, dar era”, a precizat directorul combinatului slătinean, Gheorghe Dobra. Potrivit vicepreşedintelui CA Marian Năstase, condiţiile actuale de piaţă sunt „deosebit de agresive” astfel încât planurile de afaceri ale companiei se ajustează din mers.

De altfel, Năstase a şi precizat că poziţia grupului Alro în România depinde, în mod imediat, de reajustarea schemei-suport pentru energia din surse regenerabile.

Când s-a referit la “poziţie”, oficialul Alro a avut în vedere tot ce ţine de activitatea companiei, de investiţii, de restructurări şi, la limită, chiar de continuarea funcţionării la capacitate a fabricii de aluminiu de la Slatina.

Alro Slatina a înregistrat anul trecut pierderi de 170 de milioane lei, faţă de un profit de 218 milioane lei în precedentul exerciţiu financiar. Pierderea este apropiată de valoarea totală a certificatelor verzi pe care a trebuit să le cumpere compania: Alro a plătit pe certificate verzi 44 de milioane de dolari anul trecut, spun oficialii companiei. Anul acesta, costul va fi şi mai mare, ajungând la aproape 60 de milioane, după estimările actuale.

Alro este cel mai mare consumator de energie electrică din România şi, dat fiind actualul sistem de promovare a investiţiilor în energia din surse regenerabile, este şi unul dintre cei mai afectaţi consumatori.

În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Pe sistemul actual de sprijinire a producţiei de energie din surse regenerabile, producătorii de energie primesc certificare verzi, care sunt plătite, în final, de consumatorii de energie electrică.