REPORTAJ: Brăila, orașul-port întreținut de femei şi maşini de cusut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sub vântul tranziției, Brăila a pierdut aproape tot. S-a dus Progresul cu excavatoarele lui, s-a dus Laminorul, s-au dus Combinatul de celuloză și Combinatul de Fibre Sintetice, șantierul naval l-au luat veneticii, pescăriile s-au dus și ele, Balta Brăilei s-a făcut tărâță. Și, în criză, orașul și-a descoperit dintr-o dată vocația de citadelă a confecțiilor. Din cămăși se ține Brăila.

 Femeile sunt cele care susțin orașul. Nu avem o cifră exactă, la zecimală, dar cred că 90% dintre brăilenii care muncesc în producție sunt femei – și mai toate la mașina de cusut, zice Veronica Tuță, director la Oficiul Registrului Comerțului din Brăila.

278 de firme din oraș au ca obiect principal de activitate confecțiile. Câte au confecțiile ca obiect secundar de activitate, printre altele, și câte nu au așa ceva în statut, dar se ocupă cu asta, nu putem ști cu exactitate.
Chiar directoarei i se pare gogonată cifra. Mai dă o căutare în calculator.

Același rezultat. Înseamnă că, la o populație de aproximativ 222.000, Brăila are o firmă de confecții la 800 de locuitori. Una la aproximativ 400 de brăilence. Dar dacă raportăm la populația activă a orașului, de 135.200 de locuitori, înseamnă că există o firmă de confecții la 486 de locuitori.

Și pentru că femeile reprezintă 66 la sută din populația activă (89.232), revine o firmă de confecții la 320 de femei. Cel puțin oficial. Dar dacă din cifra asta scădem și femeile plecate la muncă în străinătate, raportul este și mai strâns. În Brăila, dacă ești femeie și nu lucrezi la stat sau în alt domeniu, înseamnă că îmbrățișezi zilnic o mașină de cusut. De multe ori și acasă, după opt-zece ore de cusut la serviciu. Croitul, cusutul, tivitul, tighelitul sunt acum ocupațiile de bază în orașul unde până nu de mult se făceau excavatoare.

Citiţi mai mult pe pagina reporterului Viorel Ilişoi