Londra concurează cu Paris şi Zurich, ca centru de tranzacţionare a yuanului chinezesc

Banca Angliei a anunţat că are capacitatea să devină primul membru din G7 care să semneze un acord de schimb valutar (currency-swap) cu Banca Poporului din China, după o întâlnire de luna trecută.

Acordul ar putea permite băncii centrale britanice să pună la dispoziţia băncilor până la 400 de miliarde de yuani (64 miliarde dolari), volum echivalent cu cel operat de Hong Kong, a declarat Gao Qi, analist la Royal Bank of Scotland Group în Singapore.

Londra, centrul unor tranzacţii valutare de 4.000 de miliarde de dolari pe zi, îşi extinde legăturile cu China, a doua mare economie a lumii, după ce vânzările de obligaţiuni denominate în yuani pe pieţele externe au crescut de 11 ori, la 174 miliarde de yuani (28 miliarde dolari), din 2009, iar tranzacţiile cu moneda chinezească s-au triplat la Londra.

China a început să preomoveze utilizarea yuanului în afara ţarii în 2010.

„Începem o călătorie uriaşă. Este probabil cel mai captivant lucru care se va întâmpla în întreaga mea carieră. Este o revoluţie pe pieţele financiare”, a declarat Philippe Lintern, director la Standard Chartered.

Operaţiunile swap vor permite Băncii Angliei să ofere yuani importatorilor şi altor operatori, când va exista un deficit al monedei. Această „plasă de siguranţă” va avea un efect psihologic puternic în creşterea încrederii în tranzacţionarea yuanului, a arătat Lintern.

Ponderea tranzacţiilor în yuani a crescut de la 1% la 9%, de când China a lansat în 2009 un program pilot prin care yuanul poate fi folosit în tranzacţii internaţionale, potrivit Băncii Poporului din China.

Până în 2015, o treime din comerţul transfrontalier al Chinei va avea loc în yuani, astfel că moneda va deveni una din cele trei cel mai utilizate în comerţul global, alături de dolar şi euro, a anticipat HSBC în această săptămână.

În Marea Britanie au loc 46% din tranzacţiile valutare globale, urmată de SUA cu 24%, Franţa cu 7% şi Singapore cu 3%.

Pe piaţa offshore a yuanului, tranzacţiile din Marea Britanie au avut o pondere de 3% anul trecut, pe locul al treilea după Hong Kong, cu 73%, şi China continentală, cu 5,2%. În Singapore au avut loc 2,6% din tranzacţiile cu yuani, în SUA 1,9%, iar în Franţa 1,4%.

China promovează utilizarea yuanului în economia globală, dar analiştii cred că procesul este de durată, întrucât guvernul chinez nu permite fluctuaţia liberă a monedei. Banca centrală chineză limitează fluctuaţia zilnică a yuanului la 1% în plus sau în minus, faţă de referinţa stabilită de instituţie.