Plata drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă, amânată pentru 2016

Deputaţii au adoptat, în 12 octombrie, actul normativ care prelungeşte până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obţinut în instanţă hotărâri definitive.

Proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost votat cu 143 de voturi „pentru”, 108 „împotrivă” şi 4 abţineri.

PSD a contestat la Curtea Constituţională legea de aprobare a OUG 71/2009, care prelungeşte până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obţinut în instanţă hotărâri definitive, actul normativ fiind aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, forul decizional.

Deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe au decis, săptămâna trecută, să prelungească termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari de la 31 decembrie 2012 – cât era prevăzut în OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 şi să modifice şi procentele anuale de returnare a sumelor respective.

„Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”, potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanţe.

Deputaţii au adus această modificare în condiţiile în care OUG 71/2009 prevedea că sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite astfel: în anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 – 33%.

Agenţia Mediafax a prezentat, în luna aprilie, un document care releva că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătoreşti executorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să îşi poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toţi angajaţii din sectorul public.

Reducerea era argumentată prin faptul că plata acestor drepturi salariale în cuantumul prevăzut în prezent de lege nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului guvernamental faţă de partenerii sociali de a recupera reducerile salariale decise în 2010.

„Plata în anul 2012 a hotărârilor judecătoreşti în cuantumul prevăzut de OU 71/2009 nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului Guvernului faţă de partenerii sociali, respectiv recuperarea reducerilor salariale aprobate în cursul anului 2010. Având în vedere impactul bugetar considerabil asupra cheltuielilor de personal al hotărârilor judecătoreşti, se propune o altă formulă de plată eşalonată a acestora, respectiv 5% în anul 2012, reprezentând 0,5 miliarde lei, astfel încât să se poată acorda şi majorări salariale în anul 2012 care să permită recuperarea integrală a diminuării salariilor din anul 2010”, se arăta în document.

Suma totală aferentă titlurilor executorii obţinute de bugetari până la 31 decembrie 2010 era indicată la aproximativ 7,5 miliarde lei, astfel că anul viitor ar trebui plătite titluri în sumă de circa 3 miliarde lei, reprezentând 0,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2012, inclusiv inflaţia.

În 3 noiembrie, preşedintele Băsescu le-a cerut magistraţilor să indice şi „sursa de finanţare” atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, precizând că, dacă aceste decizii ar fi aplicate, România ar fi într-o situaţie extrem de dificilă.

„Poate mâine, poimâine veţi stabili prin hotărâri judecătoreşti cine este preşedintele României”, le-a spus preşedintele Băsescu participanţilor la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

El le-a atras atenţia acestora asupra stabilirii echilibrului puterilor în stat.

„Justiţia este absolut autonomă din punctul de vedere al opţiunilor în luarea deciziilor. Este foarte bine aşa, dar trebuie să existe autocontrolul justiţiei”, a adăugat şeful statului.

Băsescu a menţionat că Guvernul şi-a asumat răspunderea pe acte normative legale, care au primit aviz de constituţionalitate, referitoare la reducerea veniturilor personalului bugetar, însă „instanţele au hotărât împotriva legilor prin care România a încercat să treacă cu daune cât mai mici” perioada de criză economică.

Preşedintele a arătat că este „o veselie” în adoptarea acestor hotărâri, procesele care vizează astfel de cauze „merg şnur”, în timp ce alte procese întârzie cu anii.

El a amintit că trebuie plătiţi nouă miliarde de lei în urma acestor hotărâri judecătoreşti.

„Am o întrebare: cum se poate pune Justiţia în situaţii atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăştia? (…) E o veselie totală. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei pentru a-şi arăta respectul faţă de hotărârile judecătoreşti? Poate indicaţi şi sursa de finanţare. (…) E un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituţional. Hotărârile judecătoreşti au putere de lege, iar cine iniţiază o lege care afectează bugetul trebuie să spună şi sursa de finanţare. Spuneţi-ne care este sursa de finanţare pentru hotărârile pe care le daţi! Unde este raţiunea acestui mod de a proceda?”, a adăugat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a mai spus că nu se întâmplă punerea statului în dificultate, ci nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, pentru că nu există soluţii de punere în aplicare a acestora.

„Dacă am pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, România ar fi într-o situaţie extrem de dificilă. Iar dacă abordarea este de tipul «nu îmi pasă de lege, de cum funcţionează statul», atunci degeaba vorbim de Legea micii reforme în Justiţie”, a avertizat Traian Băsescu.