Adrian Vasilescu: Falimentul Ciprului este o glumă

„Am auzit vorbindu-se despre falimentul Ciprului. Aşa ceva este o glumă. În istorie nu sunt cazuri de ţări care au dat faliment, sunt cazuri de ţări care au intrat în încetare de plăţi. Acum bătălia se dă dacă Cipru intră sau nu în încetare de plăţi”, a afirmat Vasilescu.

Potrivit acestuia, zona unde se află Cipru a intrat de multe ori în încetare de plăţi, în timp ce România s-a confruntat cu această situaţie de doar două ori în istoria sa.

„Pot să spun cu o oarecare satisfacţie – dacă se poate vorbi despre o satisfacţie – că, cercetând datele istorice, în timp ce foarte multe ţări au intrat de zeci de ori în încetare de plăţi în ultimii 200 de ani, România a intrat de două ori. Odată în timpul crizei din 1929-1933 şi a doua oară în 1982, în vremea lui Ceauşescu”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

În ceea ce priveşte posibilitatea că băncile din România care au capital cipriot sau care au sucursale deschise în Cipru ar putea fi afectate, Adrian Vasilescu a subliniat că în acest caz funcţionează principiul teritorial.

„Ce se întâmplă în Cipru, deciziile care se iau în Cipru privesc teritoriul de acolo. Aici este un alt teritoriu, sunt alte principii, este alt sistem bancar, chiar dacă există alt capital”, a spus acesta.

El a subliniat că ne aflăm într-o lume în care capitalurile circulă, dar entităţile care se nasc în urma unor investiţii de capital funcţionează într-un teritoriu şi urmează regulile din acest teritoriu.

În opinia acestuia încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional a fost soluţia ce mai bună pentru România în momentul în care intrările de valută se opriseră.

„Dacă mă întrebaţi pentru România, cred că asta a fost soluţia cea mai bună: un acord cu FMI, într-un moment în care valul de valută care venea peste noi de peste graniţă s-a oprit. Şi atunci nu aveam altă soluţie. Dar ce fac alte ţări, nu este rolul nostru să ne amestecăm”, a încheiat Adrian Vasilescu.

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, reunit joi, a decis să menţină furnizarea de lichidităţi de urgenţă pentru băncile cipriote până luni, 25 martie, transmite AFP.

Instituţia a precizat că, după data de 25 martie, ‘lichidităţile de urgenţă (emergency liquidity assistance – ELA) vor putea fi luate în considerare numai în cazul existenţei unui program UE/FMI care să asigure lichiditatea băncilor cipriote’.

În condiţiile în care obligaţiunile suverane cipriote nu pot fi folosite drept garanţii în operaţiunile de refinanţare derulate de BCE din cauza ratingului lor scăzut, Banca centrală a Ciprului oferă băncilor lichidităţi graţie facilităţii ELA. Băncile comerciale cipriote vor rămâne închise până marţi, 26 martie.

În paralel, ministrul cipriot de finanţe, Michalis Sarris, continuă discuţiile cu oficialii ruşi în încercarea de a găsi o modalitate pentru a permite Rusiei să participe la programul de asistenţă financiară a Ciprului.

Parlamentul cipriot a respins marţi o nepopulară taxă pe depozitele bancară cerută de UE în schimbul unui plan de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro.