Şeful Eurogroup: Acordul cu Cipru trebuie considerat un model pentru restul zonei euro

Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, numit în acest an preşedinte al Eurogroup şi preşedinte al Consiliului Guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate, consideră că Europa poate îmbrăţişa o nouă abordare a problemei băncilor aflate în dificultate.

„Aş descrie ceea ce am făcut azi noapte drept împingerea riscului în retragere. Dacă există risc într-o bancă, prima noastră întrebare ar trebui să fie «Ok, ce aveţi de gând să faceţi în legătură cu asta, voi, cei din bancă? Ce puteţi face pentru a vă recapitaliza instituţia?». Dacă banca nu poate realiza reacapitalizarea, atunci vom discuta cu acţionarii şi creditorii, le vom cere să contribuie la recapitalizarea băncii, şi, dacă va fi necesar, ne vom adresa deţinătorilor de depozite negarantate”, a declarat Djisselbloem luni la Bruxelles, citat de Reuters, preluată de Guardian.

Depozitele bancare de până la 100.000 euro sunt garantate în UE.

După 12 ore de discuţii cu oficialii Comisiei Europene şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, guvernul din Cipru a acceptat să desfiinţeze Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă din ţară, şi să mute depozitele de până la 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit cipriotă. Deţinătorii depozitelor negarantate vor contribui cu 4,2 miliarde euro la finanţarea acordului de bailout.

Conturile deţinătorilor de depozite negarantate la Bank of Cyprus vor fi îngheţate pentru o perioadă încă necunoscută, până când banca va fi restructurată şi recapitalizată. Finanţarea care va fi eventual necesară în vederea recapitalizării va fi trasă din depozitele mai mari de 100.000 euro.

Oficiali europeni au precizat că, astfel, depozitele mari vor fi taxate cu maximum 40%.

Acţionarii şi creditorii băncilor vor suferi de asemenea pierderi.

Europa pare că a găsit astfel o nouă metodă de soluţionare a crizelor bancare, renunţând la modelul devenit obişnuit în ultimii ani de a salva băncile cu bani de la stat.

Oficialul a adăugat că perioada recentă de calm pe pieţele financiare reprezintă o oportunitate de a implementa această schimbare, precizând însă că este îngrijorat de reacţia pieţelor.

Dacă va fi acceptat de ţările din zona euro, „modelul” lui Dijsselbloem ar putea înlocui planul anticriză convenit cu nouă luni în urmă de liderii europeni, în baza căruia băncile aveau să fie recapitalizare direct de la Mecanismul European de Stabilitate, fondul de bailout al zonei euro, cu 700 miliarde euro la dispoziţie de la jumătatea anului viitor. Recapitalizările direct ar fi urmat să aibă loc numai după ce Banca Centrală Europeană va fi preluat atribuţiile de supraveghetor bancar unic în zona euro şi în statele UE non-euro care optează pentru acest sistem.

După acordul cu Cipru, Dijsselbloem crede că Mecanismul de Stabilitate nu ar trebui să fie utilizat pentru recapitalizarea băncilor.

„Ar trebui să avem în vedere o situaţie în care niciodată nu va fi necesar nici măcar să luăm în calcul recapitalizarea directă (…) Cred că abordarea ar trebui să fie, haideţi să rezolvăm problemele băncilor mai întâi din interiorul băncilor, înainte de a căuta bani publici sau orice altă formă de sprijin din partea sectorului public”, a afirmat oficialul.

Pieţele au reacţionat negativ la afirmaţiile şefului Eurogroup. Bursele europene şi moneda euro au înregistrat scăderi după apariţia declaraţiilor în presă. În Italia, acţiunile mai multor bănci au fost suspendate de la tranzacţionare după ce au scăzut cu mai mult de 5%, potrivit Guardian.

Vlad Popescu, [email protected]