În România, pentru fiecare bătrân de peste 65 de ani există cinci persoane de vârstă activă

Studiul arată că populaţia UE continuă să crească, fiind la 1 ianuarie 2012 de 503,7 milioane, în creştere cu 6% faţă de 1992. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a crescut şi numărul persoanelor de peste 65 de ani în ansamblul populaţiei, de la 14% la 18%. În acelaşi timp se schimbă şi structura familială, existând tot mai puţine căsătorii, mai multe divorţuri şi un număr crescând de naşteri în afara căsătoriei, arată raportul.

România înregistra în 1992 o rata totală de 50,9 a dependenţei de populaţia de vârstă activă, care s-a redus la 43 în 2012. La acest capitol, o rată mai redusă a dependenţei se înregistra la nivelul anului trecut doar în Slovacia (39,2%), Polonia (40,7%) sau Cipru (41,5%). În rândul copiilor sub 15 ani rata dependenţei de alte persoane era de 34,3% în 1992 şi a scăzut la 21,5% în 2012, în timp ce aceea a persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste, în aceeaşi situaţie, a crescut de la 16,6% în 1991, la 21,5% în 2012.

În ceea ce priveşte situaţia copiilor de sub 15 ani, numai opt state UE au o situaţie mai bună, în timp ce în cazul bătrânilor de peste 65 de ani doar cinci ţări înregistrează mai multe persoane active la numărul de vârstnici. Rata de dependenţă se calculează raportând numărul copiilor sau al vârstnicilor de 65 de ani şi peste la numărul persoanelor active în câmpul muncii.

Rata căsătoriilor la 1.000 de persoane a scăzut în România de la 8,3 în 1990, la 6,1 în 2000 şi la 4,9 în 2011, însă doar şapte ţări ne depăşesc din acest punct de vedere, respectiv Cipru (7,3), Lituania (6,3), Malta (6,1), Polonia (5,4), Finlanda (5,3), Letonia (5,2) şi Suedia (5).

Numărul divorţurilor la mia de persoane a scăzut şi el în ultimii 20 de ani, de la 1,4 în 1990, la 1,7 în 2011. Doar cinci ţări ale UE şi Croaţia au o rată a divorţurilor mai mică la mia de locuitori, în timp ce la polul opus se află state precum Letonia (4), Lituania (3,4) şi Cehia (2,7).

În ceea ce priveşte naşterile în afara căsătoriei, în România s-au încadrat în această categorie 25,5% în 2000 şi 30% în 2011, sub media UE de 39,5%. Practic, numai cinci state UE şi Croaţia au raportat procente mai scăzute la acest capitol.