Nicolăescu: Gândim un alt sistem de plată a medicilor bazat pe competenţă şi performanţă

„Un asemenea proiect de lege este astăzi, aş spune, într-o fază mai avansată, avem deja un draft şi urmează informal să discutăm asupra lui. Probabil la sfârşitul lunii mai începutul lunii iunie va fi gata forma finală şi apoi să fie supusă dezbaterii publice”, a adăugat el, cu prilejul participării la lansarea campaniei „De profesie: medic în România”.

În opinia ministrului, una dintre problemele din sistem este şi percepţia, iar medicii trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate.

„Ne putem mândri cu şcoala românească de medicină, cu medicii români care fac minuni în spital, în ciuda tuturor problemelor sistemului de sănătate din ultimii ani. Medicii trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate, merită din plin tot respectul nostru, al pacienţilor şi al cetăţenilor simpli. Ca ministru al Sănătăţii şi ca economist sunt de părere că banii investiţi în sănătate nu sunt doar cheltuieli, ci sunt investiţii în capitalul uman şi în acelaşi timp în viitorul României. Din punct de vedere economic, consecinţa migraţiei forţei de muncă, mai ales în cazul cadrelor medicale, este pentru ţara exportatoare o reducere a potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung. Suntem în discuţii pentru o decizie extraordinar de importantă pentru România, şi anume să ducem în subordinea universităţilor spitalele clinice, astfel încât acolo să se desfăşoare un proces integrat între pregătire, muncă şi realizarea actului medical. Cred că în câţiva ani un asemenea proces se va vedea atât în îmbunătăţirea modului în care se realizează serviciile medicale pentru pacienţi cât şi în creşterea încrederii şi satisfacţiei medicilor în sistemul sanitar românesc”, a arătat acesta.

La rândul său, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a afirmat că în grila de salarizare bugetară medicii erau în ultima treime şi face eforturi să schimbe acest lucru.

„Dacă pui un medic în ultima treime a grilei de salarizare înseamnă că acea categorie nu se bucură de respectul societăţii”, a spus Câmpeanu.

Potrivit acesteia, problemele nu se referă numai la salarizare, ci şi la dotarea din spitale şi condiţiile în care medicii lucrează.

Mariana Câmpeanu atrage însă atenţia asupra salarizării după competenţă, pentru că, spune ea, un medic nu ar trebui să lucreze după o normă, după câte operaţii face, deoarece se poate cădea în extrema cealaltă şi actul medical să nu fie cel aşteptat.

În opinia acesteia, Consiliul Investitorilor Străini ar putea acorda burse pentru studenţi, care să fie însoţite de un contract în care să fie stipulat ca respectiva persoană să practice în ţară o perioadă de timp. O asemenea iniţiativă ar trebui avută în vedere şi de Guvern, a arătat aceasta.

Mariana Câmpeanu a precizat că în expertiza medicală nu mai este personal pregătit, iar rezidenţiatul pe post ar putea rezolva situaţia.

Din 2007 până în prezent, aproximativ 14.000 de medici români au ales să profeseze în altă ţară, numai anul trecut au plecat din România mai mult de 2.400 de specialişti.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), prin Grupul de Lucru pe Sănătate, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a lansat marţi, campania ”De profesie: medic în România”, sub sloganul ”Toţi pentru medici, medici pentru toţi”.

Iniţiativa îşi propune să contribuie la soluţionarea uneia dintre cele mai stringente probleme ale sistemului de sănătate din România – exodul personalului medical din ţară – care afectează starea de sănătate a românilor pe termen lung şi are consecinţe severe asupra economiei naţionale.

Campania FIC are ca obiectiv creşterea numărului de medici în România de la 2,4 la 2,6 la 1.000 de locuitori, până în 2015.

Judeţele cele mai afectate de lipsa medicilor specialişti sunt, potrivit Colegiului Medicilor din România, Călăraşi şi Giurgiu, care au 1 medic la 1.000 de locuitori, urmate de Ialomiţa (cu 1,1 medici la 1.000 locuitori) şi Tulcea (cu 1,2 medici la 1.000 de locuitori).

Potrivit organismului profesional al medicilor, în prezent, România are o rată a migraţiei doctorilor de 9%, în timp ce media europeană este de 2,5%.

Potrivit Eurostat 2011, media medicilor români la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialişti, iar media celorlalte ţări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori.

Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% dintre studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România şi 60% dintre medici intenţionează să părăsească ţara.

Motivele pentru care tinerii medici aleg să plece şi să profeseze medicina în altă ţară sunt legate de lipsa respectului pentru profesie, dificultăţile financiare şi lipsa oportunităţilor de educaţie şi perfecţionare pe care le au în România, aşa cum se arată într-un studiu realizat în 2012 de către compania de cercetare ISRA Center.

„FIC îşi doreşte ca România să prospere şi să înregistreze creştere economică şi credem că pentru a crea bunăstare avem nevoie în primul rând de sănătate. Într-adevăr, oamenii sănătoşi sunt mai activi, mai productivi şi contribuie într-o mai mare măsură la dezvoltarea economiei. În acelaşi timp, suntem îngrijoraţi din cauza valorilor indicatorilor de sănătate din România şi considerăm că una dintre problemele cheie ale sistemului o reprezintă lipsa personalului medical, care afectează calitatea serviciilor de sănătate pentru întreaga populaţie. De aceea, am iniţiat acest parteneriat între autorităţi, sectorul privat şi societatea civilă deoarece credem că această problemă ne priveşte pe fiecare şi trebuie să fie abordată de noi toţi”, a declarat Pascal Prigent, preşedintele Grupului de Lucru pe Sănătate din cadrul Consiliului Investitorilor Străini.

Campania ”De profesie: medic în România” beneficiază de susţinerea Ministerului Sănătăţii, parteneri fiind Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, Colegiul Medicilor din România, Coaliţia Asociaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice şi Societatea Studenţilor la Medicină din Bucureşti.