Ce spune ministrul grec de Externe despre vânzarea sediului ambasadei din Bucureşti

Adaugă-ne ca sursă preferată

Avramopoulos, aflat în vizită oficială în România, a fost întrebat ieri, în conferinţa de presă cu ministrul român Titus Corlăţean, dacă guvernul de la Atena intenţionează să vândă şi clădirea Ambasadei de la Bucureşti, în contextul în care zilele acestea a fost anunţată scoaterea la vânzare a sediului misiunii elene de la Londra.

Ambasada Greciei are sediul într-un ansamblu de clădiri istorice în zona Pieţei Pache Protopopescu, în centrul Capitalei.

„Nu vorbim despre ambasade, ci despre clădiri. Sunt nişte proprietăţi de care nu mai avem nevoie acum, dar a căror valoare este mare. Acum trebuie să fie valorizate pentru a ne ajuta la efortul de ieşire din criză. (…) Renunţarea la unele dintre aceste proprietăţi ale noastre trebuia făcută mai devreme. Acum le vindem într-o perioadă de criză”, a răspuns oficialul grec, adăugând că ţara sa trebuie să facă sacrificii pentru a depăşi această tranziţie.

El a arătat că în urma crizei economice şi a reformelor de tranziţie Grecia va avea un sistem de stat mai bine organizat.

„Criza nu are de-a face cu economia noastră reală, cu sistemul nostru bancar, ci cu modul în care statul a funcţionat în toţi aceşti ani. (…) Dar avem soluţiile pentru a ieşi din această criză cât mai repede”, a mai spus ministrul grec.

La rândul său, ministrul Corlăţean a amintit că tocmai a fost numit un nou ambasador al Greciei la Bucureşti şi a asigurat că activitatea diplomatică dintre cele două ţări „rămâne extrem de activă şi intensă”.

El a ţinut să exprime şi aprecierea Guvernului român pentru modul în care autorităţile elene au gestionat criza economică dură.

„Partea română a exprimat aprecieri pentru modul în care guvernul de la Atena şi coaliţia la putere au gestionat afacerile interne într-o perioadă dificilă de criză economică şi pentru modul în care a ştiut să asigure stabilitatea ţării. Faptul că această stabilitate a fost asigurată de guvernul de la Atena este un lucru extrem de benefic pentru toată regiunea şi pentru tot ansamblul UE. Faptul că băncile greceşti active în România au menţinut la un nivel bun, rezonabil, expunerea şi au continuat afacerile la un nivel rezonabil în România este un exemplu pozitiv din acest punct de vedere”, a spus Corlăţean.

Ministrul grec a reafirmat sprijinul ţării sale, care va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE în ianuarie 2014, pentru aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. El a recunoscut că ţara sa mai are multe de făcut pentru a rezolva problema imigranţilor ilegali care intră în Grecia şi care a fost luată în calcul de unele ţări membre Schengen cu privire la aderarea României şi Bulgariei.

„Există această problemă, dar nu e problema unei ţări, ci a UE, iar ca europeni o vom rezolva în viitorul apropiat”, a spus Avramopoulos, care a arătat că e nevoie de o politică europeană în domeniu, amintind că ţara sa nu poate gestiona singură controlul frontierelor sale insulare şi problema celor 500.000 de imigranţi ilegali care deja se află în Grecia.

„Sunt de acord pe deplin că problema imigraţiei implică o cooperare europeană. Nu trebuie să fie sarcina unei singure ţări, ci trebuie să fie un proces de cooperare. România s-a angajat de mai mulţi ani să sprijine Grecia în diferitele misiuni europene în gestionarea acestei situaţii, am contribuit la mai multe misiuni Frontex, contribuim la diferite misiuni europene din regiune pentru că înţelegem spiritul european ca pe un proces al cooperării şi nu cu linii de divizare, nu cu standarde duble pe care le respingem ferm”, a spus şi Corlăţean.

Cei doi oficiali au menţionat şi necesitatea intensificării schimburilor economice care au fost anul trecut de 1,116 miliarde euro, din care 547 milioane euro exporturi româneşti. Corlăţean a arătat că Grecia este al şaselea investitor străin în România, fiind peste 5.520 de companii cu capital elen în ţara noastră.

„Trebuie să dezvoltăm în continuare investiţiile reciproce şi încurajăm investitorii greci şi investitorii români să valorifice oportunităţile investiţionale din ambele ţări”, a mai spus ministrul român.