Ministrul Economiei: Revine declaraţia inutilă de beneficiar real. Practic, mediului privat i se transferă înapoi birocraţia

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un pas înainte, doi paşi înapoi în lupta contra birocraţiei. Revine declaraţia inutilă de beneficiar real. Anul trecut am avut o mare victorie pentru antreprenorii români şi ONG-urile româneşti. Am reuşit să eliminăm inutila declaraţie de beneficiar real, prin care statul ne întreba informaţii pe care le ştie deja. Ce este declaraţia de beneficiar real? Este o declaraţie cu toate datele de identificare ale persoanei care deţine o firmă sau exercită controlul asupra ei. Are câteva pagini care trebuie completate. Fireşte, ea nu se depune pur şi simplu, ci trebuie însoţită de o altă ‘cerere pentru depunerea declaraţiei de beneficiar real’ de două pagini. În total, sunt cel puţin 6 pagini de completat, iar asta fără faimoasa şi eterna copie CI, conformă cu originalul”, a scris Năsui.

Potrivit ministrului, anul trecut statul român solicita tuturor firmelor şi ONG-urilor din România să completeze declaraţia fie în faţa unui funcţionar public, fie la notar şi apoi să o depună. Mai mult, trebuiau şi să re-declare aceleaşi lucruri an de an, chiar dacă nu se schimba nimic faţă de ultima declaraţie.

„În fiecare an. Românii erau puşi pe drumuri şi să stea la cozi ca să declare informaţii pe care statul le avea deja şi apoi să mai declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic. Ore pierdute, bani irosiţi şi multă hârţogăraie inutilă. Cât de multă? În România, sunt peste un milion de firme deţinute doar de persoane fizice, peste 99% din SRL-uri. Doar pentru acestea, trebuiau depuse 6 milioane de foi. Pentru absolut fiecare dintre ele, statul are deja datele pe care le cere. Iar asta în fiecare an, chiar dacă nu se schimbă nimic. Dacă nu, amendă minim 5.000 de lei, maxim 10.000 de lei. De ce se întâmplau lucrurile astea? Pentru că statul a transpus în cel mai birocratic şi greoi mod posibil o directivă europeană. O directivă prin care statul are obligaţia să menţină un ‘registru al beneficiarilor reali’. Din lene şi dorinţă de a evita responsabilitatea, cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest registru au ales să pună povara pe umerii românilor din mediul privat. De ce să muncim când putem să îi obligăm pe alţii să o facă?”, a spus el.

Claudiu Năsui precizează că după ce a intrat în vigoare eliminarea acestei declaraţii şi statul devenea obligat să completeze registrul pe baza datelor pe care le deţinea deja, acesta „nu s-a prea sinchisit să o facă”. Astfel, în jumătate de an, statul a completat în registru 45.000 de firme, date pe care deja le deţine într-un registru electronic.

„Ieri am aflat cu stupoare că s-a strecurat un amendament în Parlament prin care s-a reintrodus această declaraţie inutilă. Practic, mediului privat i se transferă înapoi birocraţia. Suntem toţi puşi pe drumuri ca să aibă statul mai puţină muncă şi responsabilitate. Cum s-a întâmplat asta? Cei care ar trebui să aplice legea au trimis 277 de amendamente în comisia de la Camera Deputaţilor, între care au strecurat un amendament care reintroduce declaraţia de beneficiar real. Acesta a trecut pe sub radar. Motivaţia oficială? Sunt ‘îngrijorări’ de infringement. Comisia însă nu ne-a cerut să reintroducem declaraţia de beneficiar real, ci doar ne cere explicaţii despre aplicarea legii. Cum ştim că nu ne cere Uniunea Europeană această declaraţie inutilă? Pentru că nu suntem singuri în Uniunea Europeană şi vedem şi noi cum se aplică fix aceeaşi directivă şi în alte părţi. De exemplu, în Austria, este fix ca la noi, sau cum era ca la noi. Adică nu se cere nici la firme, nici la ONG-uri această declaraţie, dacă sunt alcătuite exclusiv din persoane fizice. Adică fix cum era şi la noi. Şi nici li nu se cere anual austriecilor să declare la notar sau în faţa unui funcţionar că nu s-a schimbat nimic”, a afirmat Claudiu Năsui.

În această situaţie, şeful de la Economie spune că există câteva soluţii: fie preşedintele Iohannis retrimite legea la Parlament „ca să o reparăm”, fie „dăm un OUG”, fie „facem o intervenţie legislativă în parlament care să elimine supra-birocratizarea”.