Criza economică din Europa şi paradisurile fiscale, în centrul reuniunii G20 de la Washington

Adaugă-ne ca sursă preferată

Miniştrii de finanţe din principalele ţări dezvoltate şi emergente speră în schimb să înregistreze progrese în lupta împotriva paradisurilor fiscale cu ocazia dineului lor de lucru de joi seară, care va fi urmat vineri dimineaţă de o reuniune.

Mai multe ţări, printre care Franţa şi SUA, vor să avanseze în privind schimbului automat de informaţii, singurul mijloc prin care, în opinia lor, se poate lupta eficient împotriva evaziunii fiscale. Aceste schimburi se fac în prezent ‘la cerere’, numai ca răspuns la o solicitare oficială, ceea ce este considerat insuficient de anumite state şi organizaţii nonguvernamentale angajate în lupta împotriva paradisurilor fiscale.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) le va prezenta vineri miniştrilor un raport în care se preconizează că acest schimb automat de informaţii ar urma să devină noul ‘standard mondial’ pentru a îmbunătăţi transparenţa financiară. Statele Unite şi mai multe ţări europene, printre care Franţa şi Germania, sunt în favoarea ideii, însă nu este sigur că G20 va merge în această direcţie, potrivit unei surse europene.

Însă principala îngrijorare a celor mai mari economii ale lumii este criza din Europa. Ministrul australian de finanţe, Wayne Swan, a criticat miercuri ‘austeritatea stupidă’ din Europa, care, în opinia sa, frânează relansarea economiei mondiale.

SUA şi-au exprimat marţi îngrijorarea privind cererea ‘anemică’ din zona euro şi ‘epuizarea cauzată de austeritate’ care ameninţă unele ţări din regiune angajate în planuri de redresare bugetară.

Zona euro, de trei ani cauza tuturor îngrijorărilor, s-a apărat în faţa acestor critici într-un articol apărut joi în New York Times şi International Herald Tribune. Răspunsul Europei la criză ‘a adus rezultate’, dau asigurări cinci responsabili europeni, printre care Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, şi Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice, prezenţi în această săptămână la Washington.

G20 ar trebui totuşi să confirme obiectivele de reducere la jumătate a deficitelor publice fixate în 2010 la summitul de la Toronto pentru orizontul anului 2013.

Miniştrii vor acum să analizeze ce direcţie să acorde acestei strategii de reducere a datoriei pentru anii viitori.

Unii îşi doresc fixarea la 90% din produsul intern brut (PIB) a nivelului sustenabil pentru datoria unei ţări, însă acest obiectiv exprimat în cifre nu se bucură de un sprijin prea mare, fiind respins inclusiv de Germania. Berlinul vrea menţinerea obiectivelor de la Toronto şi continuarea pe aceste baze, însă fără a se stabili o cifră exactă ca obiectiv, a precizat în această săptămână o sursă guvernamentală germană.

Criza economică din Europa a determinat încă o dată Fondul Monetar Internaţional (FMI) să revizuiască în scădere previziunile de creştere la nivel mondial pentru acest an, la 3,3%, de la 3,5% în ianuarie.

În acelaşi timp, unele state sunt tentate să-şi urmeze propriul drum pentru a depăşi criza, aşa cum este cazul Japoniei. Tokio a anunţat recent măsuri radicale în speranţa de a pune capăt scăderii preţurilor, care îi subminează economia de ani de zile.Această politică monetară ultra-acomodantă, lansată de Banca Japoniei, a avut drept consecinţă imediată scăderea puternică a yenului, spre nemulţumirea partenerilor săi, începând cu SUA.

„Este obligatoriu ca toţi membrii G20 să-şi respecte angajamentul recent de a nu ‘umbla’ la rata de schimb a monedelor lor naţionale pentru a obţine un avantaj concurenţial”, a declarat miercuri secretarul american al Trezoriei, Jacob Lew.