BNR: Criza de sănătate publică este anticipată a se detensiona gradual, dar rămâne principala sursă de risc – raport inflaţie

„Odată cu progresul în ceea ce priveşte imunizarea populaţiei, criza de sănătate publică este anticipată a se detensiona gradual. Totuşi, aceasta rămâne principala sursă de riscuri la adresa proiecţiei macroeconomice. Noi puseuri în ceea ce priveşte rata de infectare cu SARS-CoV-2 sunt posibile, în special pe fondul unor potenţiale variaţii în genomul virusului cu un grad mai ridicat de contagiozitate şi o eventuală rezistenţă sporită la serurile imunizante existente. În plus, chiar şi în cazul unei eficienţe sporite a vaccinurilor existente în faţa posibilelor tulpini genomice, persistă încă necunoscute cu privire la gradul de protecţie de care ar urma să beneficieze, în timp, persoanele care au fost deja complet imunizate. Resurgenţa infecţiilor ar impune menţinerea sau chiar reînăsprirea măsurilor de distanţare socială atât pe plan local, cât şi global, creând noi obstacole în calea unei reveniri cu celeritate şi sustenabile a activităţii economice”, se spune în Raport.

BNR arată că incertitudini suplimentare planează şi asupra impactului economic al crizei sanitare, atât pe termen scurt, pe fondul adaptării agenţilor economici la noile condiţii, cât şi pe termen mediu, date fiind modificările structurale induse de pandemie, cu consecinţe asupra potenţialului productiv al economiei, scrie Agerpres.

„Riscurile induse de criza pandemică s-au ameliorat în contextul demarării campaniilor de imunizare. Incertitudini sunt însă asociate dinamicii vaccinării, privite din perspectiva relaţiei acesteia cu avansul cazurilor noi de infectare cu virusul SARS-CoV-2. O trenare a progresului acestui proces ar putea avea loc în cazul apariţiei unor sincope în procesul de producţie şi distribuţie a vaccinurilor de la nivel global, al apariţiei unor dificultăţi logistice pe plan local (cu precădere în mediul rural), dar şi al unei posibile acutizări a reticenţei populaţiei de a se vaccina. O astfel de evoluţie ar întârzia detensionarea situaţiei epidemiologice şi ar putea conduce la permanentizarea unei dinamici a economiei specifică situaţiilor de prevalenţă a distanţării sociale, de natură a afecta de o manieră persistentă cererea pentru anumite tipuri de servicii (cele care au la bază interacţiunea umană)”, se menţionează în document.

Potrivit BNR, un factor de risc a cărui importanţă s-a amplificat în perioada recentă se referă la dinamica viitoare a preţurilor la gazele naturale şi la energia electrică. Piaţa gazelor naturale a fost afectată de temperaturile reduse înregistrate în această iarnă la nivel global. Din această perspectivă, în contextul reînnoirii contractelor de furnizare a utilităţilor (de regulă, cu frecvenţă anuală), riscuri sunt induse de comportamentul celor doi mari furnizori pe plan local, existând premisele unor ajustări ascendente suplimentare celor considerate în scenariul de bază ale preţurilor pentru consumatorii finali.

În cazul energiei electrice, presiuni inflaţioniste pot rezulta tot din acţiunile viitoare ale principalilor actori ai pieţei. În pofida liberalizării pieţei energiei electrice de la 1 ianuarie 2021 şi a anticipării unei intensificări a concurenţei ce ar fi avut drept consecinţă presiuni de diminuare a preţurilor, ofertele pe piaţa liberă au manifestat o rigiditate sporită. Date fiind evoluţiile istorice observate, nu este exclus ca în perspectivă portofoliile de oferte privind furnizarea energiei electrice să se alinieze preţurilor practicate de cei mai mari operatori de energie electrică, cu impact potenţial asupra dinamicii agregate a preţurilor din economie. Materializarea unor asemenea riscuri ar putea avea efecte asupra percepţiei agenţilor economici asupra ratei anuale a inflaţiei, alimentând astfel presiuni inflaţioniste suplimentare.

„Similar rundelor precedente de proiecţie, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri îşi menţin importanţa ca sursă de incertitudini. Deşi programul bugetar pentru anul 2021 confirmă iniţierea procesului de consolidare fiscală, etapele viitoare ale acestuia sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine. Din această perspectivă, ritmul consolidării fiscale, configuraţia pachetului măsurilor de corecţie a deficitului bugetar şi, implicit, impactul acestora asupra ratei anuale a inflaţiei rămân incerte. Eventuale abateri de la procesul de corecţie a derapajului fiscal asumat de autorităţi (de exemplu, un posibil volum mai amplu de resurse alocate gestionării crizei de sănătate publică) ar putea impune adoptarea în perspectivă a unor măsuri fiscale ceva mai restrictive”, se mai spune în Raport.