Universitatea Bucureşti, nemulţumită de redistribuirea fondurilor din cercetare

„Apreciem eforturile MEN de a păstra bugetul alocat cercetării pentru anul 2013 la cote comparabile cu acelea ale bugetului pentru cercetare din anul 2012. Cu toate acestea, diminuarea fondurilor pentru anumite proiecte de cercetare aflate în derulare, fără o evaluare prealabilă, duce la dezorganizarea activităţilor planificate şi asumate, şi la descurajarea performanţei în cercetare. Modificarea termenelor de contractare pentru proiectele depuse şi evaluate în competiţia din 2012 şi reducerea finanţării alocate iniţial pentru aceste proiecte contribuie, de asemenea, la scăderea credibilităţii sistemului de finanţare a cercetării în România”, arată un document al Universităţii Bucureşti (UB), remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Universitatea Bucureşti consideră că „îi sunt periclitate misiunea asumată, de instituţie de cercetare avansată şi educaţie şi perspectivele de dezvoltare ca unul dintre principalii actori în cercetarea românească”, a mai precizat sursa citată.

Reprezentanţii UB mai spun că procesul de evaluare a proiectelor de cercetare a înregistrat progrese calitative în ultimii ani 2011 – 2012 şi că doresc ca aceste progrese să fie consolidate în continuare.

„În acest sens, este esenţială alocarea unor fonduri judicioase pentru activităţile de evaluare. Considerăm totodată că este foarte importantă utilizarea în continuare a evaluatorilor străini, atât pentru obiectivitatea evaluării, cât şi pentru internaţionalizarea cercetării româneşti”, se mai spune în comunicatul UB.

De redistribuirea fondurilor din cercetare au fost nemulţumiţi şi membri Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), care au anunţat demisia în bloc.

Într-un comunicat transmis pe 12 aprilie presei se arăta că membrii CNCS au decis să îşi prezinte demisiile în perioada următoare, pe motiv că intrarea în vigoare a bugetului pe 2013 şi deciziile subsecvente ale Ministerului Educaţiei au dus la întârzierea deschiderii finanţării în acest an pentru toate proiectele aflate în derulare din cadrul programelor „Resurse umane” şi „Idei”, iar pentru toate proiectele de cercetare exploratorie din 2011 şi 2012, aflate în derulare, au fost reduse bugetele cu circa 50 – 55 la sută.

În replică, ministrul delegat pentru Cercetare Mihnea Costoiu a spus că bugetul cercetării în 2013 este de 1.688.290.000 lei, iar, din aceşti bani, 561.771.000 lei sunt pentru proiectul ELI-NP al laserului de la Măgurele.

„Proiectul «Idei» are, anul acesta, 114.905.000 lei, mai puţin decât în alţi ani, însă sumele au fost redistribuite altor proiecte, deficitare la acest capitol, precum «Resurse umane», pentru susţinerea tinerilor cercetători şi dezvoltarea carierei ştiinţifice, «Inovare», pentru creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare a rezultatelor cercetării, «Parteneriate», pentru rezolvarea unor probleme complexe în medicul socio-economic, şi «Capacităţi», de finanţare a infrastructurilor de cercetare şi participare în programe internaţionale”, a explicat, la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, Mihnea Costoiu.

Ministrul a mai spus că, în pofida criticilor primite din partea unor membri ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice privind reducerea fondurilor pentru proiectul „Idei”, rata de finanţare a acestuia a fost, în perioada 2011 – 2013, de 58 la sută din valoarea totală a secţiunii proiectului lansate în 2011, faţă de numai 37 la sută din valoarea secţiunii lansate în 2008, în perioada 2009 – 2011.

„Din păcate, cercetătorii au fost amăgiţi anterior, în mandatul ministrului Daniel Funeriu, că vor avea avea competiţii pentru proiecte de două miliarde de lei. Au antamat un buget pe care nu îl aveau. Aberant! Această sumă reprezenta bugetul cercetării pe doi ani. Noi, în 2013, avem un buget de peste 1,6 miliarde de lei pentru că peste 500 de milioane de lei sunt pentru laserul ELI-NP de la Măgurele, cel mai mare proiect ştiinţific din România”, a mai spus atunci Costoiu.