Letonia este hotărâtă să adopte moneda euro

Chiar dacă motivele Letoniei sunt variate, ele subliniază atracţia resimţită de mai multe ţări mici pentru a adera la euro. Acestea variază de la protecţia percepută de calitatea de membru al eurozonei, la dorinţa de a se folosi de moneda unică pentru a scăpa de statutul de cea mai săracă ţară din UE după România şi Bulgaria.

Totuşi, aderarea Letoniei la eurozonă este departe de a fi sigură, în condiţiile în care temerile privind cantitatea de bani ruseşti care intră în sistemul său bancar s-au intensificat de la criza din Cipru. Însă motivul principal pentru care Letonia îşi doreşte apartenenţa la zona euro este cel de a-şi consolida poziţia în Europa la două decenii după obţinerea independenţei faţă de Uniunea Sovietică.

Deşi ţara este membră UE şi NATO de un deceniu, liderii letoni au făcut clar faptul că statul vede centrul de greutate în Europa îndreptându-se spre eurozonă În condiţiile în care ţara deţine o numeroasă populaţie de etnie rusă şi joacă rolul de centru bancar pentru multe ţări ex-sovietice, aderarea sa la zona euro este considerată vitală de elita sa politică.

Pentru Letonia, alegerea a fost făcută, din multe privinţe, cu mai mulţi ani în urmă, atunci când ţara şi-a legat moneda de euro în 2005. Deşi problemele întâmpinate de ţări precum Cipru, Italia şi Spania au zguduit credinţa publicului în euro, guvernul de la Riga insistă pe angajamentul său de a aduce ţara în eurozonă.

După ce a rezistat presiunii de a-şi devaloriza moneda în urma crizei, Letonia a fost forţată să adopte măsuri de austeritate dure, care au presupus reduceri salariale de 20-40% pentru angajaţii sectorului public. Moştenirea acestor reduceri este încă dezbătută, în condiţiile în care criticii susţin că acestea au plasat o presiune uriaşă asupra societăţii. Creşterea economică rămâne azi sub nivelurile de dinaintea crizei, iar rata şomajului a fost împinsă în jos de migraţia în masă. Totuşi, Letonia este azi una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din UE, înregistrând o creştere economică de 5,6% anul trecut.

În plus, Letonia şi-a pus în ordine finanţele publice, cu o datorie de 45% din PIB prevăzută pentru acest an şi un deficit bugetar de doar 1,9 % – ambele criterii prevăzute în Tratatul de la Maastricht drept condiţii de a adera la moneda euro. Cu toate acestea, Letonia rămâne cea mai săracă ţară din UE după România şi Bulgaria, iar PIB-ul său este încă sub nivelurile de dinaintea crizei. Deşi rata şomajului a scăzut de la recordul de peste 20%, ea rămâne ridicată înregistrând un procent de 10,9%.

Inflaţia este scăzută (aproximativ 1%), însă se aşteaptă să crească după intrarea în eurozonă, nu în ultimul rând pentru că autorităţile vor încerca să crească salariile. În Estonia, inflaţia a crescut de la 2,7% cu un an înainte de adoptarea monedei euro la 5,1% în 2011 – un motiv de îngrijorare pentru mediul de afaceri leton.

Totuşi, intrarea Letoniei în zona euro este departe de a fi asigurată, iar Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană se vor pronunţa asupra acestui subiect în luna iunie. În privat, există preocupări, în principal din partea Franţei, legate de o aderare în acest moment a Letoniei la eurozonă. Una dintre principalele griji priveşte admiterea unei ţări unde aproape jumătate din depozitele bancare provin din fostele state sovietice, la scurt timp după ce Ciprul a necesitat un plan de salvare. Pe de altă parte, premierul Valdis Dombrovskis insistă că băncile letone nu caută să atragă bani ciprioţi, deşi depozitele au crescut pe parcursul anului trecut, multe dintre acestea provenind de pe insula mediteraneană.

Îndoielile nu provin însă doar din străinătate. Majoritatea letonilor se opun aderării la moneda euro, în contextul în care un sondaj recent indica că 33% apreciază o posibilă introducere a monedei euro drept pozitivă, faţă de 63% care au o părere negativă. Unele dintre aceste temeri pot fi legate de trecutul sovietic al Letoniei, atunci când rubla a avut un parcurs instabil. Oficialii letoni îşi pot găsi însă argumente din experienţa Estoniei, ultima ţară care a aderat la euro, în 2011, unde susţinerea publică pentru moneda euro a crescut considerabil după introducerea sa.