Năsui susține vinderea activelor și creanțelor pe care România le deține în combinatul de la Krivoi Rog

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.

Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.

„De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Ştiţi ce face statul român cu el de zeci de ani? Plăteşte anual un milion de euro la trei firme pentru „pază şi conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoşi an de an din paza unei ruine. An de an. Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an…Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurenţiale printr-o licitaţie sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, susţine ministrul Economiei.

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.

După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 de milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 de milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83% din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile

Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.