Veneţia şi-a redeschis laguna pentru navele de croazieră după 17 luni de pandemie,  într-o ambianţă marcată de polemici

Cele două tabere au manifestat fiecare la rândul ei pentru a-şi apăra punctele de vedere: în timp ce silueta enormă a navei MSC Orchestra se profila în largul pieţei San Maro, protestatari care purtau banderole cu textul „Nu navelor de croazieră!” şi-au exprimat nemulţumirea în timp ce se aflau la bordul unor mici ambarcaţiuni cu motor.

„Vasele de croazieră reprezintă turismul-fulger, care nu aduce, de fapt, decât puţine avantaje pentru Veneţia”, a declarat o protestatară.

Apărătorii mediului înconjurător şi ai patrimoniului cultural acuză totodată valurile mari generate de aceste nave, cu lungimi de mai multe sute de metri şi înălţimi similare celor ale unor blocuri de câteva etaje, considerând că valurile erodează fundaţiile imobilelor din Veneţia, oraş înscris în patrimoniul UNESCO, şi că periclitează fragilul ecosistem al lagunei italiene.

Aflaţi la rândul lor pe chei, susţinătorii navelor de croazieră, reuniţi în cadrul mişcării „Veneţia munceşte”, au evidenţiat numeroasele locuri de muncă pe care prezenţa acestor vase le generează în Veneţia, oraş a cărui economie trăieşte în principal din turism, un domeniu deosebit de afectat în timpul pandemiei de COVID-19.

Nava MSC Orchestra, care a sosit joi fără pasageri din portul grec Pireu, a plecat apoi cu aproximativ 650 de pasageri, care au trebuit să prezinte un test PCR cu rezultat negativ făcut cu cel mult patru zile înainte şi să se supună apoi unui nou test înainte de îmbarcare.

Turiştii au acceptat să respecte strictele proceduri de securitate în vigoare, concepute pentru a evita situaţia în care navele de croazieră devin veritabile focare de COVID-19, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori în trecut.

Scrisoare deschisă

MSC Orchestra a primit autorizaţia de a primi la bord doar jumătate din capacitatea sa totală de 3.000 de pasageri, pentru a respecta astfel măsurile anti-COVID-19. Nava urmează să facă escale la Bari (în sudul Italiei), Corfu (Grecia), Mykonos (Grecia) şi Dubrovnik (Croaţia).

În timpul celor două zile de staţionare în Veneţia, nava a fost aprovizionată de personalul său de bord, care a profitat totodată pentru a actualiza protocoalele de securitate care reglementează viaţa cotidiană de pe aceşti „giganţi ai mărilor”.

„Suntem bucuroşi să ne aducem contribuţia la redeschiderea acestui oraş, care a suferit atât de mult în ultimele 17 luni”, a declarat Francesco Galietti, directorul Asociaţiei Internaţionale a Companiilor de Croazieră (CLIA). „Într-un singur an, acest sector de activitate a pierdut un număr imens de pasageri, circa 800.000, ceea ce înseamnă pentru economie o pierdere de aproximativ 1 miliard de euro”, a adăugat el.

Dezbaterile despre prezenţa acestor „uriaşi ai mărilor” nu se limitează doar la Veneţia şi au căpătat în ultima perioadă o dimensiune internaţională, datorită notorietăţii acestei destinaţii turistice, una dintre cele mai apreciate din lume.

Marţi, numeroşi artişti internaţionali, precum Mick Jagger, Wes Anderson, Francis Ford Coppola şi Tilda Swinton, au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui italian Sergio Mattarella, prim-ministrului Mario Draghi şi primarului din Veneţia pentru la cere, printre altele, „o oprire definitivă” a circulaţiei navelor de croazieră.

Acea scrisoare deschisă, intitulată „Un decalog pentru Veneţia” şi semnată inclusiv de fostul ministru francez al Culturii, Francoise Nyssen, cere o mai bună gestionare a fluxurilor turistice, protejarea ecosistemului lagunei veneţiene şi combaterea speculei imobiliare, pentru a proteja „integritatea fizică, dar şi identitatea culturală” a Oraşului Dogilor.