Kim Jong Un recunoaşte că situaţia alimentară din Coreea de Nord este „sub tensiune”

Coreea de Nord, a cărei economie este afectată de mai multe sancţiuni internaţionale impuse ca răspuns la programele sale militare interzise, suferă de mult timp de o gravă penurie alimentară.

Anul trecut, pandemia de coronavirus şi taifunurile şi inundaţiile au dat o lovitură puternică economiei sale.

În cadrul unei reuniuni plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor (partidul unic), Kim Jong Un a afirmat că situaţia economică s-a îmbunătăţit, înregistrându-se o creştere a producţiei industriale de 2% comparativ cu anul precedent, a relatat miercuri agenţia oficială de presă nord-coreeană KCNA.

Liderul nord-coreean a recunoscut totuşi că s-a confruntat cu „o serie de dificultăţi” din cauza a numeroase „provocări” care trebuie depăşite.

„Situaţia alimentară este sub tensiune din cauză că sectorul agricol nu şi-a atins obiectivul de a produce cereale pe fondul pagubelor produse anul trecut de taifunuri”, a declarat Kim Jong Un.

În vara lui 2020, mii de case şi terenuri agricole au fost distruse de taifunuri care au fost însoţite de inundaţii.

Kim Jong Un a cerut să se adopte măsuri pentru a reduce consecinţele acestor catastrofe naturale, afirmând că garantarea unor „recolte bune” este „o prioritate”.

În cadrul reuniunii, a fost discutată „situaţia durabilă” a pandemiei de coronavirus, conform KCNA.

Coreea de Nord a fost una din primele ţări care au impus restricţii sanitare stricte, printre care şi decizia rapidă de a-şi închide frontierele, în special cu China, pentru a împiedica răspândirea virusului.

Regimul nord-coreean susţine că epidemia nu a ajuns pe teritoriul ţării, lucru de care se îndoiesc mai mulţi experţi.

Comerţul cu Beijingul, principalul susţinător economic şi diplomatic al regimului, s-a redus.

Însă această izolare a avut un cost economic ridicat, astfel încât Kim Jong Un a recunoscut în aprilie dificultăţile cu care se confruntă ţara sa. El le-a cerut astfel subordonaţilor săi să „desfăşoare un nou ‘marş forţat’, şi mai dur, pentru a ajuta populaţie, fie şi puţin, în faţa dificultăţilor”.

‘Marşul forţat’ este expresia folosită de regimul nord-coreean pentru a desemna foametea din anii 1990 care a făcut sute de mii de morţi, în urma reducerii ajutorului Moscovei după destrămarea URSS.

Este „foarte probabil” ca pandemia să fi „agravat” situaţia umanitară din Coreea de Nord, unde 10,6 milioane de persoane au nevoie de ajutor, a estimat recent Biroul ONU de coordonare a afacerilor umanitare (OCHA).