Activitatea economică în zona euro – cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 15 ani

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a urcat în iunie la 59,20 puncte, de la 57,10 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai ridicat nivel din iunie 2006.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

Analiştii intervievaţi de Reuters estimau o scădere a indicatorului până la 58,80 puncte.

„Economia zonei euro creşte într-un ritm care nu s-a mai înregistrat de 15 ani, toate sectoarele contribuind la acest boom, de la industrie la servicii, în special în urma majorării consumului”, a apreciat Chris Williamson, economist şef la IHS Markit.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a urcat în iunie la 58 de puncte, de la 55,20 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau să crească până la 57,80 puncte. Este cel mai ridicat nivel din ianuarie 2018.

Indicatorul PMI care evaluează activitatea fabricilor a atins nivelul record din mai, de 63,10 puncte, în timp ce analiştii se aşteptau să scadă până la 62,10 puncte.

„Soliditatea redresării, atât în Europa, cât şi pe plan global, ar putea fi afectată deoarece firmele nu reuşesc să facă faţă cererii, din cauza lipsei de materii prime şi de personal”, a avertizat Williamson.

Pe fondul speranţelor că perioada cea mai dificilă a pandemiei a trecut, indicele general privind optimismul a înregistrat cel mai ridicat nivel de când IHS Markit a început colectarea datelor, în iulie 2012.

„Accelerarea campaniei de vaccinare şi scăderea numărului de cazuri au permis atenuarea restricţiilor şi au sporit încrederea consumatorilor. Sectorul serviciilor – şi în mod special consumul – înregistrează un avans solid şi este acum motorul creşterii economiei europene”, a declarat Willem Sels, analist la banca britanică HSBC.

La şedinţa de politică monetară din 10 iunie, Banca Centrală Europeană (BCE) a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, dar a promis să menţină ample măsuri de stimulare, din cauza temerilor că orice retragere a sprijinului în acest moment ar accelera creşterea costurilor de împrumut şi ar afecta redresarea economiei.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis că va continua programul de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) cu o valoare totală de 1.850 de miliarde de euro, până în martie 2022 sau până se va încheia pandemia.

Consiliul guvernatorilor BCE a fost de acord cu achiziţii suplimentare în următorul trimestru „într-un ritm semnificativ mai ridicat” decât în primele trei luni din 2021, a declarat preşedintele BCE, Christine Lagarde, fără a da detalii suplimentare.

În linie cu estimările analiştilor, Banca Centrală Europeană a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, în urma accelerării campaniei de vaccinare şi a revenirii sectorului serviciilor, după atenuarea restricţiilor.

În scenariul de bază, BCE se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 4,6% în 2021 şi de 4,7% în 2022, faţă de o creştere cu 4% şi, respectiv, 4,1% previzionată în martie. Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 1,9% anul acesta şi la 1,5% anul viitor, faţă de un nivel de 1,5% şi, respectiv, 1,2% estimat anterior, a anunţat joi preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%.

Dobânda de politica monetară este la cel mai scăzut nivel din istorie.