UE vrea să extindă ajutorul de şomaj acordat migranţilor de ţările lor de origine

Astfel, alocaţia de şomaj acordată de ţara de origine unui cetăţean care caută de lucru într-un alt stat membru UE ar putea fi extinsă de la durata actuală obligatorie de trei luni până la cel puţin şase luni, se indică într-o propunere care va fi prezentată joi de către comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding. Planul intervine în contextul în care durata medie în care un imigrant îşi găseşte de lucru în ţara gazdă este de aproximativ 16 luni, scrie Agerpres.

Propunerea, consultată de Financial Times, are scopul de a încuraja libera circulaţie a forţei de muncă în întregul bloc comunitar.

Marea Britanie, Germania, Austria şi Olanda au scris Comisiei Europene cerând o revizuire a directivei privind libertatea de circulaţie, în contextul unei creşteri a temerilor privind impactul migraţiei din UE asupra sistemelor lor de asistenţă socială, deja confruntate cu dificultăţi.

Potrivit FT, reacţia statelor membre la extinderea perioadei de acordare a ajutoarelor de şomaj pentru proprii cetăţeni vor fi probabil amestecate. În Marea Britanie, planul ar putea ajuta la diminuarea unei dezbateri politice aprinse cu privire la imigrare şi la consecinţele unui potenţial aflux potenţial de români şi bulgari, care s-ar îndrepta spre această ţară atunci când restricţiile temporare privind libera circulaţie a noilor cetăţeni UE vor fi ridicate, la 1 ianuarie 2014.

De altfel, premierul britanic David Cameron a promis să limiteze accesul migranţilor la ajutoare sociale, cum ar fi acordarea de locuinţele sociale şi asistenţa medicală, în încercarea de a dezamorsa controversele. Cu toate acestea, cele mai multe guverne, inclusiv cel britanic, reduc, mai degrabă decât extind, ajutoarele de şomaj pentru proprii cetăţeni.

Pentru europarlamentara conservatoare Anthea McIntyre, măsura este lipsită de utilitate, în contextul în care Marea Britanie a atras deja o mulţime de migranţi în căutare locuri de muncă din alte ţări ale UE.

Recomandarea UE va face parte dintr-un pachet mai amplu de iniţiative menite să extindă drepturile cetăţenilor UE şi de a elimina obstacole la adresa exercitării acestora. Douăsprezece propuneri au fost făcute în urma unei consultări care a durat un an şi a inclus un studiu realizat pe un eşantion de 12.000 de cetăţeni.

Comisia va recomanda în propunerile sale ca statele membre UE să permită cetăţenilor să-şi păstreze dreptul de a vota în ţara lor de origine în cazul în care s-au mutat în străinătate, în condiţiile în care practica de restricţionare a acestora de la vot este citată drept un factor de descurajare a libertăţii de circulaţie.

Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE – Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania – le aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.