România cheltuieşte cel mai mult din Europa pentru investiţii publice, dar fără performanţă

„România cheltuieşte destui bani în investiţii publice, sunt cele mai mari din Europa în ultimii zece ani ca pondere în PIB, dar există o lipsă de corelaţii între performanţă şi nivelul investiţiilor. Putem obţine un raport mai bun între rezultate şi resurse în cheltuielile publice, trebuie să avem politici publice coerente la nivel sectorial, să avem indicatori de performanţă pentru a aloca resursele în sectoarele prioritare”, a declarat marţi Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanţei Băncii Mondiale (BM) în România, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

El a arătat că o altă zonă cu probleme o reprezintă gradul redus de confirmare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, cu un nivel printre cele mai mici din Europa.

„E o problemă de administrare, pentru că am schimbat destul de mult taxările în România, dar tot nu avem o colectare care să semnaleze un grad înalt de conformare”, a spus Păuna.

Economistul a precizat că aceste două zone ar putea contribui la potenţialul de creştere economică, dacă problemele ar fi rezolvate.

Păuna a afirmat că Banca Mondială îşi păstrează prognoza de creştere economică a România pentru acest an la 1,6%, generată de un avans uşor al cererii interne. În contextul economic negativ din Europa, exporturile nu vor avea o pondere importantă în creşterea economică.

Avansul economiei ar putea ajunge la la 2,2% în 2014 şi, gradual, la 3-4% pe termen mediu.

„Creşterea economică poate fi substanţial îmbunătăţită prin promovarea unor reforme de tip structural”, apreciază Păuna, care spune că agricultura poate aduce 0,5-0,7 puncte procentuale la creşterea economică dacă are un an bun.

Economistul Băncii Mondiale apreciază că presiunile inflaţioniste vor rămâne, dar inflaţia va avea o tendinţă uşoară de scădere.

„Sursele presiunilor inflaţioniste ţin de calendarul liberalizării preţurilor la gaze şi energie electrică, vor fi efecte directe şi indirecte datorită implicaţiilor pe care le vor avea pentru coşul de consum. În opinia noastră, aceste presiuni sunt gestionabile printr-o monetară şi fiscală disciplinate. Astfel, există contextul pentru o uşoară relaxare a dobânzii cheie”, a mai spus Păuna.